Feelings…

M-am gandit ca postul de azi sa fie asa unul mai de suflet, in sensul ca uneori e bine sa mai si “vorbesti” despre lucrurile de zi cu zi asa prin intermediul blogului cu prietenii virtuali (si nu numai). De obicei, pe bloguri poate scriem mai multe despre ceea ce citim, sau despre ceea ce am vazut interesant, sau despre ceea ce am auzit ca fiind ultima “bomba”, sau poate comentam despre vedete, ori chiar despre oamenii de langa noi.

Ma gandesc ca fiecare dintre noi are de fapt o anume stare de spirit cu care se trezeste in fiecare dimineata…fie ea mai buna, sau mai rea. Incercam poate, ca pe parcursul intregii zile sa ne-o schimbam, in sensul ca daca ne-am trezit cu “fata la cearsaf” poate am vrea sa ne revenim, sau daca suntem bine-dispusi, poate incercam de ce nu sa ne simtim si mai bine pana la finalul zilei.

Nu stiu de ce, dar in ultimul timp parca am asa o mica-mare problema cu unele persoane pe care daca le-ai intreba oricand si la orice ora din zi si din noapte daca sunt ok, daca sunt bine…cu singuranta iti vor da acelasi raspuns: “daaaa, sunt bine, sanatos, da sunt foarte bine!” Oare asa sa fie? Aaa, da ok, sunt de acord ca nu toata lumea e obligata sa dea raportul altora, sa spuna ce se intampla cu viata lor si asa mai departe,dar pana la urma stim prea bine cu totii ca fiecare mai are probleme mai mici sau mai mari in viata. Ori cand eu stiu ca tu da, chiar ai probleme, si stiu sau se vede ca nu esti ok, tu sa vii sa imi zambesti fals in fata si sa-mi zici ca esti bine, mi se pare oarecum penibil. In orice caz, lumea din ziua de azi are impresia ca daca cumva afla cineva ce are ea, sau afla ca i s-a intamplat ceva mai grav, gata inseamna ca cel de langa tine va rade si cu curu’ de tine,nu? Da, pentru ca unii oameni sunt atat de rai si fara suflet, incat poate ca abia asteapta sa afle ca unii au patit una alta. Dar uite ca nu toti suntem asa…dar ce mai conteaza, nu? E pacat pentru ca nu dam dovada de rationalitate, nu prea stim pe lume traim, nu ne gandim decat la propriile persoane si doar la binele propriu, iar de cei de langa noi, ne cam doare pe undeva.

Maine este 1 Martie si tot nu imi vine sa cred cat de repede a trecut timpul. Sper sa va bucurati de cat mai multe martisoare si mai ales, sper sa nu uitati sa oferiti un mic vestitor de primavara si aproapelui vostru!

O zi linistita!

 

GUEST – POST – Stereotipuri despre diverse limbi straine…

OFF-TOPIC: Acesta este primul articol GUEST-POST de pe blogul meu. Bineinteles ca sper sa mai urmeze si altele cat

mai curand. Legat de autorul acestui articol, Drd. Emil Calinescu (fostul coleg de la Sociologie), as avea mai multe de

spus, insa asta probabil ca o voi face intr-un viitor post legat de recomandarea unor bloguri (sper sa ma ajute si timpul)! In orice caz, Emil este blogger de niste ani, asa ca isi face foarte bine treaba, e foarte activ si are articole mult prea interesante, asa ca va invit sa le cititi la urmaoarea adresa http://emilstudentulminune.wordpress.com/!

Lectura placuta 🙂

Salutare si de pe blogul Aurei. Daca ea a scris la mine, e timpul sa scriu si eu la ea.  In fotbal se chema RECIPROCITATE, dar acolo acest lucru presupunea EU LA MINE, TU LA TINE. Aici e cam invers… E ca si cum Bistrita ar fi invins la Piatra Neamt, iar Ceahlaul la Bistrita.

Gata cu introducerea, trecem direct la subiect. Si cum zice si titlul, voi scrie despre cum vad eu diverse limbi straine. Iar aceasta vedere este bazata in principal pe filme. Sa le luam pe rand :

1. Engleza « americana » o vad, din perspectiva filmelor americane, o limba foarte vulgara. Da, stiu, e paradoxal, pentru ca de fapt injuraturile americane sunt sarace, toate continand cuvantul FUCK. Care cuvant este inlocuit uneori cu DAMN, care DAMN e insa mai soft(e ca NAIBA in loc de DRACU’). Nu imi pare nici vesela, nici trista, nici serioasa. E insa o limba foarte familiara mie. D-aia n-as prea putea-o caracteriza altfel.

2. Italiana imi pare o limba zgomotoasa , dar vesela. Da, italienii sunt aia care exclama foarte zgomotos CIAO cand se vad, si se iau in brate, se pupa, se veselesc. Italienii imi par veseli si cand nu sunt. Si limba e la fel. Iar avantajul e ca o pricep destul de bine, fiind limba latina. Si inca ceva : cei care stiu italiana imi zic ca e o limba plina de injuraturi. Din cauza asta ma tenteaza s-o invat serios 😀

3.  Spaniola mi se pare o limba plangacioasa. Da, din cauza telenovelelor. Stiu ca multi spun ca nu e asa, dar asa imi rasuna mie in cap. Eu cand aud spaniola undeva, ma astept sa vad in secunda urmatoare niste lacrimi. Si tipete. E la fel de zgomotoasa ca italiana, dar de rau aici.

4. Franceza e limba de comedie. Dupa mine, francezii pot face ori filme politiste, ori comedii. Ok, le fac bune, imi plac. Dar limba lor imi pare o limba de ras. Si o limba a politetii. Avantajul e ca am fost in Paris, deci stiu ca politetea, fie ea si formala, e acolo la ea acasa. Bonjour cu gura larg deschisa, mai-mai sa te ia in brate, este ceva firesc acolo. Ca francezii nu sunt de fapt oameni foarte buni este un adevar. Da macar au o limba politicoasa si oarecum facuta pentru filmele de comedie.

5. Engleza « britanica » o vad sobra. Da, imi pare diferita de cea americana. Daca aud pe cineva in Romania cum incearca sa imite accentul britanic il consider nebun. Si fitos. Cand o aud insa in filme, de la englezi pe bune, mi se pare sobra, dar si funny in felul ei. Acel asa numit « umor englezesc ». Da, englezii au inventat pe Mister Bean, dar tot ei au ecranizat sute de romane bune. Oricum ar fi, nu e in niciun caz o limba vulgara. Parca ar fi cu totul alta limba decat cea « americana » (de altfel, pentru binele englezilor, eu as propune sa se schimbe denumirea limbii oficiale a SUA in LIMBA AMERICANA).

6. Limba germana este pentru mine sinonima cu incrancenarea. Si din filme(alea despre razboi, cu soldati nemti incuiati, care executau evrei si radeau fara sa stie nici ei de ce), dar si din realitate. Am fost in Germania si am vazut incrancenare pe strazi, in mijloacele de transport, in magazine. Niciun zambet, nici macar din ala formal ca la frantuzi. Numai incrancenare, graba, sobrietate. Nu suparare, nu lacrimi (lacrimile-s pentru altii, nemtii n-au timp sa planga), doar incrancenare. Limba reprezinta perfect poporul. Sau invers.

7. Indiana este o limba FABULOASA. Indiana o stiu DOAR din filme, dar ce aud acolo e ceva fabulos. Ca sa va exemplific, cum ar fi sa auziti: bla bla bla bla I LOVE YOU! Bla bla bla bla, IT’S EASY… Nu, nu folosesc cuvinte vulgare, nu stiu ce injuraturi au ei. Dar e o limba parca facuta pentru filme de dragoste (unele prea siropoase) si pentru comedii. Orice film indian are ceva romantic in el. Asta e ceva obiectiv. Iar subiectiv, aproape orice film indian mi se pare funny in felul lui.

8. Japoneza e o limba a onoarei, a respectului. Si da, tot din cauza(sau datorita) filmelor. Dar si din ce zic altii. De exemplu, cineva-mi zicea ca la japonezi ar fi cam 7 grade de politete. Si ca si injuraturile de fapt tot politicoase ar fi. Sunt intraductibile, dar ar fi ceva de genul TE ROG FRUMOS DU-TE DRACULUI. Oricum, termenul de injuratura cica nu prea ar exista la ei. Ok,razbunare da. Dar razbunare pentru onoare, chestie diferita.

9. Turca este o limba ciudata. E un amestec de incrancenare, dragoste(d-aia plangacioasa, ca la spanioli), dar are un aer special. Asta si pentru ca e mult diferita de romana, deci n-o inteleg. Plansetele din telenovelele turcesti sunt diferite de cele din telenovelele « spaniole »(in limba spaniola). La turci se injura mai mult, se tipa mai mult, dar asta e apanajul barbatilor. Femeile in general cam tac si asculta. Asta ar fi de fapt o caracteristica a societatii lor,una majoritar cu gandire « invechita », ca barbatul e cel ce decide. Oricum, ca limba, mi se pare ciudata in filme ; in muzica, la alde Tarkan, mi se pare insa foarte misto.

10. Doua cuvinte si despre limba noastra draga. Nu, aici nu folosesc « stereotipuri » din filme. Aici vorbesc din « experienta ». Asadar :

– e foarte bogata in injuraturi, unii zic ca ar fi cea mai bogata… ; cu toate astea, cand auzim filme romanesti cu injuraturi, devenim pudici si ne enervam : « vai, da de ce asa vulgar ? nu se putea fara injuraturi » ?

– e foarte melodioasa, caracterul ei FONETIC  fiind pronuntat ; adica na, mie-mi place ca e limba mea ; dar oricum, limbile fonetice sunt apreciate si in alte parti, fie si pentru ca se invata cel mai usor ;

– ca si filme, dupa mine se potriveste la comedii, dar si la asa numitele « drame sociale » ; acele filme reale, din viata de zi cu zi, unde singurul lucru ce trebuie imitat de actor este viata de zi cu zi ; pentru asta avem si injuraturi, dar si limbaje poetice(cand sunt facute filme cu politicieni, vedem exact : in fata publicului sunt folosite cuvinte pompoase, « poetice », iar altfel, limbajul este foarte colorat) ;

– in muzica se potriveste cam la orice gen muzical, indiferent cum am lua-o : e buna si la hip-hop, e buna si la etno-populara de bastina, si la dance-ul vest-european ori american, dar si la maneaua cosmompolita, cu accente vag orientale ; e buna si pentru melodii vesele, dar si pentru melodii triste(indiferent de genul muzical efectiv) ; din acest motiv, nu inteleg obsesia multor formatii de a canta special in alte limbi, in loc sa se foloseasca de bogatia si varietatea limbii lor natale ;

– primeste usor cuvinte din afara, pe care le « romanizeaza » : de exemplu, ati auzit de pluraul « doi MAUSI »(indiferent cum s-ar scrie), sau DOUA HETRICURI in acelasi meci ;

– de asemenea, un roman cand vorbeste engleza are tendinta de a o vorbi cu un accent romanesc : iubesc cuvantul romanesc MANAGER(citit exact asa), in schimb urasc varianta vag-englezita(meneger)… cand aud « autohtonul » manager imi tresare inima ;

Atat am avut de spus legat de limbi.

In final, IN ROMANESTE, salutari ROMANESTI de pe blogul Aurei !

O poveste despre Capitalism…

Iata o poveste interesanta. Sper sa va placa si voua:)! Este de ce nu si o foarte buna lectie:).

Mi-am adus aminte de o poveste de ”succes” nord-americană! Acolo se spune că un expert în vânzări trebuie să reușească să vândă și frigidere eschimoșilor! Nimic mai adevărat și mai capitalist!
Plecând de la această ”performanță”, într-o corporație capitalistă producătoare de electrocasnice (la care mulți dintre noi visăm sau visam să lucrăm – suna high rezonanța de multinațională!) s-a pus această problemă, să fie vândute frigidere eschimoșilor (în acest caz populației native din Alaska).
La o întâlnire de brainstorming a fost dezvoltată această idee: cum vindem frigidere eskimoșilor? foarte simplu, răspunde cineva! îi convingem că își pun familiile în pericol dacă nu țin mancare într-un frigider! inventăm un institut care a făcut un studiu și rezolvam problema! Genial! Alt specialist ridică o altă problemă: dar ei nu au curent, că locuiesc în igloo-uri! Mda, spuse managerul! Asta este o problemă! Le vindem generatoare, spuse cineva de la masa! Discutăm cu o firmă care face așa ceva! Da! excelent! Altcineva de la masă ridică o altă problemă și mai spinoasă: dragii mei! sunteți copii? generatoarele merg pe combustibil! de unde dracu benzinării? Mda, cred că problema devine nerealistă spuse managerul! Asa cum am abordat problema generatoarelor, așa vom aborda și problema benzinăriilor, spuse un alt participant la întâlnire! Vorbim cu o firmă de specialitate! Da, putem face asta, spuse managerul! Un finanțist prezent la ședință îi întreabă pe ceilalți: dragii mei, v-am ascultat pe toti! Problema ridicată de voi este îngrozitor de aberantă! Eschimoșii nu au venituri, ei trăiesc din ce produc! Dacă nu au bani, cum dracu vindeți voi frigidere, generatoare, benzină? Se lasă liniștea! Din penumbra scaunului managerului apare un evreu bătrân îmbrăcat impecabil, finanțist de meserie (cum altfel), persoană pe care puțini de la masă o vedeau în firmă și aprope niciunul nu o cunoștea! Le spune tuturor pe un ton blând: ori nu aveți habar de societatea în care trăiți, ori sunteți superficiali, ori sunteți stupizi! Ideea cu frigiderele este genială! Mai rămâne o miică problemă! Banii! Dar avem mai mulți decât imaginația noastră poate duce! Cum banii sunt virtuali, îi putem transfera oricui, oricând, oriunde! prin credit! așa că mai adăugați și servicii de creditare produselor dumneavoastră, faceți contracte de credit avantajoase (cui ?)! Semnați cu băncile înțelegeri pentru dezvoltare! spuneți că deschidem noi piețe și la treabă. Ce vă interesează pe voi mai mult decât frigiderele?
S-a lăsat liniștea…….apoi managerul, pe un ton prietenos le spunce cleor prezenți: daca nu aveți ceva de adăugat! La treabă!
După 3 luni: regiunea target avea peste 100 de benzinării (din 5 inițial), hypermarket-uri vreo 10 (din 1), sucursale bancare 150 (din 2 inițial), familii de eskimoși cu frigidere: aprope toți! ajunsese frigiderul un statut social! nu ai frigider,nu ai valoare! îți vor muri copiii intoxicați cu bacteria inventată de institutul virtual din ședința de brainstorming! După 6 luni au început să dispară benzinăriile, de la 100 la 40, hypermarket-urile s-au împuținat (de la 10 la 3), sucursalele bancare și mai puține: de la 150 la 30! Famili de eskimoși cu frigidere: toți, dar puțini reușeau să le mai folosească pentru ca nu aveam bani de combustibil pentru generator!
După 1 an regiunea target avea 5 benzinării, 1 hypermarket, 2 sucursale bancare, toți eskimoșii aveau frigidere și generatoare, niciunul nu mai mergea, dar în schimb toți primeau notificări că dacă nu își plătesc datoriile vor fi dați afară de pe pământurile lor!
După 1 an și jumătate regiunea nu mai avea decât 1 benzinărie, niciun hypermarket, 1 sucursală bancară, și toți proprietarii de frigidere la coadă la cantina săracilor! Le-au fost executate terenurile și prin asta și mijloacele de subzistență!
Vă sună cunoscut? Cred ca da! Se numește capitalism! Bineînțeles că am văzut fotografiile zonei target din Alaska în primele 3 luni, și am rămas cu gura căscată realizând că ei acolo au absolut tot ce le trebuie iar mie îmi lipsesc unele dintre ele într-o capitală europeană! Dar oare fotografia aia exprima adevarul sau era o iluzie?
Să tragem linie: corporația de electrocasnice și-a primit banii pe frigidere (comisionate de hypermarketuri) de la băncile ce acordau credite, firmele de scule și-au primit banii pe generatoare de la băncile care au creditat achiziționarea lor (comisionate de hypermarketuri), benzinăriile au vandut o perioadă (probabil pe carduri de credit), băncile au caștigat cel mai mult având și terenurile eskimoșilor executate prin neplata creditelor și banii pe creditele neplătite de eskimoși pentru că i-au primit de la stat pentru a evita falimentul economiei globale (cică). Și eskimoșii? fără terenuri, fără frigidere, fără generatoare, fără viitoarele venituri (popriri), fără viitor!
Concluzia!
Nu vă cumpărați produse pe care nu vi le permiteți (finanțiștii spun că dacă nu puteți acoperi din surse proprii 25 -40 % din valoarea unui produs, înseamnă că nu vi-l permiteți, cu toate ofertele tentante ale băncilor).
Nu vă cumpărați produse inutile (și eu am în casă nenumărate cuțite electrice, feliatoare, mixere, mașini facut tăiței, etc!). Nu fiți eskimoși! Învățați din această criză, informați-vă asupra produselor pe care le doriți, gândiți-vă dacă într-adevăr aveți nevoie de ele! Adaptați-vă cumpărăturile după propriile necesități nu după ce vedeți la alții sau după ședința de amețeală a vreunui reponsabil de vânzări! Fiți eficienți cu propria viață și cu propriile venituri! Trăiți sănătos și curat!
Succes tuturor!

***Primita pe mail.

Numai bine!

Recomandarile de azi (2)

Iata-ne si la inceput de nou week-end. Yuuy ce bineee:)! De cand asteptam! AICI puteti gasi articolele recomandate vinerea trecuta. Sa incep asadar cu recomandarile de azi, vineri:).

1. Voi da startul cu un articol de pe un blog care se afla de putin timp in blogroll-ul meu. Este vorba despre Bahna Cristina-Maria care vorbeste intr-unul din posturile sale exact “Despre grupurile de bloggeri.” Ceea ce ea subliniaza in acest post este: ” Am vrut sa va arat ca un grup poate fi mai mult decat un loc de pus in fuga un link si daca v-ati opri putin ati avea  posibilitatea  sa intalniti oameni de calitate care au lucruri de calitate de spus in stilul personal. un bun exemplu sunt cei mai sus mentionati si de asemenea un alt exemplu este si Daniel Alexandrescu.”

2. Un alt post interesant, mi s-a parut cel de pe Sedna’s Blog, si anume postul referitor la modelele de torturi pentru nunta. Sunt absolut spectaculoase si sunt convinsa ca fiecare dintre voi si-ar dori sa aiba unul dintre modelele de acolo. Mie mi-au placut foarte mult!

3. Daca vreti ca in acest week-end sa experimentati ceva nou din punct de vedere culinar, cred ca ati face foarte bine sa incercati sa realizati un “piept de de pui cu ciuperci la cuptor” pe care ni-l prezinta Ramona Bascianu pe blogul sau. Cu siguranta este delicios. Eu deja salivez, asa cum zicea si ea.:)

4. Pe blogul Oanei Turcu care permanent promoveaza produse ingrijire si infrumusetare, gasim un post despre ce fel de blanuri scumpe si frumoase li s-ar potivi unor doamne din politica…chiar aici.

5. Pentru ca asa cum v-am mai spus, mie imi place mult partea asta cu vedetismele, trebuie sa va invit sa cititi si ceva de pe blogul lui Cabral, si anume “Romanii prin strainataturi” . Garantez ca o sa va placa:)! E o povestioara tare haioasa.

Cam atat pentru vinerea asta…

Week-end placut tuturor si mai ales linistit, asa cum mi-as dori sa fie si al meu!

PRIMA LEAPSA – Prima data cand…

Bau!

Azi apare pe blogul meu din nou o rubrica noua, ca sa spun asa. Este vorba despre rubrica “lepse”. Ce inseamna asta? (Pentru cei ce nu stiu). Se porneste un fel de “lantul slabiciunilor” printre bloggeri, fiecare venind cu o idee noua de leapsa. E cam la fel ca si acel joc din copilarie in care foloseam frazele de genul: “ti-am dat-o!” sau “da-o mai departe!” Mi se pare destul de interesant capitolul asta, deoarece asa puteti afla mai multe lucruri despre acel blogger sau acea “bloggerita”. Asa ca…leapsa de astazi se refera la “prima data cand…” (eu, X,Y) am facut cate ceva.  Astfel ca o sa-i dau bataie si o sa povestesc despre cele mai interesante 5 lucruri care mi s-au intamplat pentru prima data in viata.

Inainte sa incep, trebuie sa mentionez de unde a pornit acest “lant”, aceasta leapsa:). A inceput de AICI, iar eu am preluat leapsa de AICI. Continue reading “PRIMA LEAPSA – Prima data cand…”

Audiente si locuri intai cat se poate!

Cam de multisor tot vroiam sa scriu despre subiectul asta si uite ca de data asta chiar reusesc. Da, vreau astazi sa ma refer la majoritatea posturilor de televiziune romanesti care si asa sunt vai de mama lor dar e bine ca le avem si pe astea. Mai exact, as vrea sa vorbesc astazi de ceea ce se numeste “rating” de piata, sau asa zisele locuri intai ocupate de posturile tv din Romania. Continue reading “Audiente si locuri intai cat se poate!”

Aveti nevoie de MOBILA?

Nimic mai simplu…de ce spun asta? Tocmai pentru ca in zilele noastre, obiceiul de a cumpara produse “on-line” s-a raspandit din ce in ce mai mult.

Este si cazul unui magazin on-line, de unde dvs.va puteti achizitiona orice fel de produse in materie de mobila. Site-ul acesta mi se pare unul chiar foarte relevant, deoarece ofertele sunt foarte numeroase, ai de unde sa alegi si mai mult de atat, nu esti fortat de imprejurari sa iesi in oras si sa “bantui” prin magazine ore in sir pentru a vedea diverse modele din ceea ce iti doresti. Ganditi-va ca toata tevatura asta ar presupune timp consumat aiurea, oboseala, de ce nu benzina consumata in plus, nervi, stres si asa mai departe. Hai ziceti voi, nu am dreptate? 🙂 Avand internet si cunoscand acest magazin de mobila on-line, cred ca e mult mai bine pentru voi si mult mai comod, sa stati acasa, alaturi de familie si sa va decideti urmarind produsele, pe care anume sa le alegeti.

Pe deasupra, preturile de pe acest “site” mi se par foarte accesibile, iar la saltele, exista o varietate destul de larga. Mi se pare o idee excelenta ca ai posibilitatea sa alegi saltele speciale pentru copii, pentru ca sanatate copiilor nostrii este cea mai importanta pana la urma, iar daca ei se odihnesc cum trebuie inca de mici, vor fi sanatosi si mai tarziu

Mie una imi plac foarte mult canapelele, imi place la nebunie sa ma uit la fel de fel de culori, sa fie una care se intinde, sa fie si spatioasa, si daca se poate sa aiba si lada dedesubt unde sa imi pot depozita diverse lucruri. Cam multe vreau, nu-i asa? Iar daca mai are si fotolii la fel si extensibile, e deja “vis”.:) Spun asta, pentru ca eu am casa exact asa ceva si sunt extrem de multumita. Ocupa putin spatiu atat canapeau cat si fotoliile, iar daca se anunta vizite imprevizibile peste noapte, imediat intinzi fotoliile si ai rezolvat problema.

Bineinteles ca din acest magazin on-line puteti alege fara probleme o multime de alte obiecte, cum ar fi scaune , HORECA, electrocasnice, chiuvete, decoratiuni si asa mai departe.

In speranta ca v-am starnit catusi de putin curiozitatea, sper sa achizitionati ceea ce aveti nevoie de pe acest site si sunt convinsa ca veti fi si multumiti!

Numai bine tuturor si spor la cumparaturi!