Un nou record stabilit azi!

“Hey, hey, hey, yupiii iei, yupiii yooo”! 🙂 Habar n-am daca am scris corect dar nici nu mai conteaza prea tare atunci cand sunt mega-fercita! 🙂

Dupa o zi in care nu am alergat deloc pe teren pentru ca a batut un vant naprasnic si simteam ca imi intra si imi iesea din toate urechile, azi am zis ca e musai sa recuperez, avand in vedere ca de vreo saptamana si jumatate ramasesem la un numar de 20 de ture. In plus, ieri recunosc ca am mancat o felie de tort, asa ca pentru felia aia am zis ca e musai sa alerg in plus ca sa o “dau jos”. 🙂 Ca asa se zice, nu? 🙂 Ok, zis si facut!

Dupa o plimbare cu sotul prin natura si pe camp si dupa ceva poze, am ajuns un pic molesita acasa din cauza soarelui si am zis ca ma odihnesc un pic, apoi o “tai” la teren. Am ajuns pe la ora 19:00 si mi-am zis ca sper ca azi sa reusesc sa depasesc cele 21 de ture alergate. Si da-i si trage, si da-i si trage…ma gandeam… bagami-as tort mi-a trebuit, na acum alearga Aura! Si ma rugam sa mai pot inca una, si inca una, si inca una. Si-am putut! Spre uimirea mea, am reusit din nou! Si am alergat nici mai mult, nici mai putin de 30 de ture de teren! :)YUHUUUUUUUUUUU!!! Mi-am facut o cruce, i-am multumit lui Doamne – Doamne ca am reusit si am plecat inapoi acasa fericita maxim!

Mai nou, am o singura problema…am inceput asa sa ma plictisesc un pic tot inconjurand terenul ala si mie nu prea imi place sa-mi bag castile in urechi si sa ascult muzica. Nu le suport! 😀 Dar in timp ce alerg ma gandesc la de toate, imi trec prin minte tot felul de lucruri, imi gasesc linistea sufleteasca, vorbesc cu mine insami, simt ca ma eliberez, simt ca ma relaxez psihic…pentru mine terenul asta de langa casa a inceput sa insemne mult fara sa-mi dau seama…usor, usor a inceput sa imi “cunoasca” gandurile, secretele, temerile, bucuriile, nedumeririle, asteptarile, s.a.m.d. Ba mai mult decat atat, in seara asta am apucat sa observ de pe teren, pentru ca am stat mai mult decat de obicei si apusul soarelui! 🙂 A fost splendid! M-am bucurat tare! 🙂

Intr-o luna si vreo 2 zile am reusit sa ucid vreo 6 kilograme si asta fara sa fac foamea! Sunt multumita! Dar mai ales, sunt multumita de mine pentru ca am reusit pentru prima data sa scap de niste kile mai mult prin sport decat prin facut foamea! Sper sa fie totul bine, ma rog sa-mi tina Dumnezeu obiceiul si sa nu ma las de alergatul pe teren! 🙂

Doamne ajuta!!!

V-am pupat! Week-end placut in continuareeeee! 🙂

11262950_1107264295957512_1115921277_n

                                                             11267648_1107264332624175_1593396722_n

                                                 11329664_1107264302624178_72396971_n

Sa nu-ti pierzi niciodata optimismul! Sa nu-ti pierzi niciodata speranta!

Exista momente cand parca ti se pare ca totul trece greu, ca totul se misca in jurul tau ca melcul, ca timpul parca se opreste in loc. Ciudata lume a noastra, nu? Pentru ca cine nu si-ar dori ca timpul sa stea in loc? Sa profitam de fiecare moment, sa ramanem vesnic tineri, sa traim clipa pentru mai mult decat o clipa…

Si totusi? Nu ti-ai dorit niciodata ca timpul sa treaca peste tine si sa te trezesti din somn peste o zi, peste cateva luni, sau chiar peste un an? Nu ai avut momente cand te-ai gandit ca trebuie sa depasesti anumite situatii mult mai repede? Nu ti-ai dorit niciodata in viata ta sa te trezesti maine si sa simti ca totul a trecut ca vantul si ca gandul?

Cum ramane de fapt cu doza de optimism si de speranta? Exista vorba aceea cum ca “speranta moare intotdeauna ultima”? Sau desi exista, uneori ne paraseste? Poate pe unii dintre noi, da; pe altii nu. In cazul de fata probabil ca totul depinde de psihicul fiecaruia, de gandirea limpede, dar mai mult decat atat, depinde tare mult si de credinta in Dumnezeu; care in astfel de momente, care nu ti se par profitabile pentru tine si peste care ti-ai dori sa treci ca vantul si ca gadul este extrem de importanta!

Oamenii sunt facuti sa gandeasca vrute si ne-vrute, sunt lasati sa simta; uneori sa simta atat de multe in suflet si in inima, incat parca totul devine un amalgam de sentimente si uneori are impresia ca nu isi mai cunoaste cu exactitate trairile si starile sufletului si incotro se indreapta ele. Suntem facuti sa atingem cele mai inalte culmi ale fericirii, dar suntem nevoiti insa sa traim esecuri si dezamagiri pentru  ca mai apoi sa putem invata ce inseamna cu adevarat fericirea. Unii pot fi norocosi, chiar prea norocosi, altii trebuie sa-si construiasca norocul singuri. Dar de cele mai multe ori, cei care primesc totul de-a gata nu stiu sa aprecieze, nu stiu sa masoare valoarea si nu pun pret pe acel lucru! Cealalta categorie poate deveni la un moment dat categoria de oameni frustrata! Asta daca nu stiu sa isi valorifice si putinul pe care il au si nu stiu sa pretuiasca “totul” acela obtinut cu greu.

Din pacate, categoria de oameni frustrati exista si intotdeauna va “persista”. Ei sunt acei oameni care incearca sa-si arate rautatea, insa ei nu sunt rai! Nu cred ca exista oameni rai, exista doar oameni frustrati. Exista oameni suparati pe ei insisi pentru ca ajung in momentul in care realizeaza ca poate la un moment dat in viata ar fi putut face mult mai multe lucruri pentru realizarea si pentru buna-starea lor, dar nu au facut-o. Sunt suparati pe ei insisi pentru ca uitandu-se in jur, isi dau seama ca la un moment dat in viata, undeva, candva, ceva s-a pierdut pe drum. Sunt suparati pe ei insisi pentru ca se uita in jur si au impresia ca celorlalti le pica totul din cer de-a gata, numai lor nu. Astfel devin frustrati, nelinistiti, iar moralul lor se duce usor, usor la pamant. Mai grav este ca unii ajung chiar sa-i urasca pe cei din jur pentru ne-sansa proprie!

In viata nu trebuie sa ne lipseasca acea doza minima de optimism! Nu trebuie sa ne lipseasca acea ultima speranta cu care ramanem. Dar mai ales nu trebuie sa ne lipseasca increderea in Cel de sus! Daca am uitat sau am incetat sa credem in minuni, atunci ne-am uitat pe noi insine si nu ne mai pasa!

Zi linistita!

Oamenii de care avem nevoie in viata

Odata cu inaintarea in varsta ajungi sa percepi anumite lucruri intr-un mod diferit…ajungi sa realizezi ca in viata, daca s-ar putea si ar fi cumva posibil, ai nevoie doar de anumite tipologii de oameni. Realizezi ca pe parcurs totul se schimba, vezi viata cu alti ochi si iti dai seama de faptul ca trebuie sa intelegi ca fiecare om intalnit de-a lungul timpului a avut un rol principal, sau un rol secundar in viata ta. Sau…a avut un rol pozitiv, sau negativ in formarea ta.

Si daca totul ar fi roz si viata ar fi doar cu suisuri si deloc fara coborasuri, cred ca acestia ar fi oamenii de care am avea tot timpul nevoie in viata intr-o ordine aleatorie:

1. Oamenii care STIU sa asculte. Ei sunt oamenii poate cei mai apreciati de mine si in mod sigur de toti ceilalti. Am avut si am cunostinte care mi-au dovedit ca pur si simplu numai ele exista pe lumea asta si ca doar ceea ce spun sau ce povestesc ele, este foarte important! Am insa si cativa oameni care STIU si POT sa asculte parerile altor oameni. Sau poate mai degraba, care VOR sa asculte. E mare lucru sa te poti opri la un moment dat si sa il lasi si pe cel de langa tine sa-si spuna ideea. Din pacate, multi dintre noi nu cunoastem inca modul in care ar trebui s-o facem.

2. Oamenii care SIMT ca ai nevoie de ei. Sunt aceia care simt si vor sa-ti fie alaturi atunci cand stiu ca esti in impas. Sunt acele persoane care te cunosc suficient de bine si care ar fi in stare sa faca orice sacrificiu pentru a te ajuta si pentru a te face sa nu te simti niciodata singur.

3. Oamenii care iti doresc intotdeauna BINELE. Pentru ca inevitabil vor exista intotdeauna si aceia care nu se pot bucura atunci cand esti bine. Pare greu de crezut dar aceste persoane, acesti oameni care-ti doresc binele sunt greu de gasit in zilele noastre. Sau chiar din ce in ce mai greu de gasit!

4. Oamenii care te INTELEG. Exista si acestia, dar din punctul meu de vedere la fel…din ce in ce mai rar; nici macar oamenii de langa tine, persoanele apropiate, sau chiar prietenii nu te mai pot intelege. Sunt acei oameni care au impresia ca scuzele exista si sunt cele mai bune doar pentru ei, dar niciodata pentru ceilalti. Problemele exista doar pentru ei si nicidecum pentru tine. Tu nu poti avea dreptul sa ai probleme, insa ei intotdeauna DA!

5. Oamenii care iti sar in ajutor. Cu siguranta de ei vom avea intotdeauna nevoie! Printre ei, poate cei mai importanti sunt parintii. Dar bineinteles si prietenii, care daca iti sunt cu adevarat prieteni, fac orice pot sa iti sara in ajutor atunci cand ai nevoie.

6. Oamenii pe umarul carora sa poti plange. Pentru ca in viata mai sunt si momente sensibile sau momente tensionate…si e bine sa stim ca in apropierea noastra exista si cineva pe umarul caruia sa putem plange.

7. Oamenii care ne iubesc. De ei avem nevoie in permanenta. De un sot iubitor, de parinti iubitori, de prieteni iubitori, de intreaga familie.

8. Oamenii care ne apreciaza. Pentru ca este important sa stii ca esti apreciat pentru ceea ce esti, pentru ceea ce realizezi si pentru felul tau de a fi! Astfel, parca ai mai mult curaj sa poti merge mai departe, parca te simti mai bine in pielea ta.

9. Oamenii care ne sustin si ne incurajeaza. Atunci cand cineva iti sustine ideile, atunci cand te incurajeaza, cand crede in fortele tale si in ideile tale, totul devine mai simplu. Conteaza enorm sa stii si sa vezi ca cineva are incredere in ideile tale si ca iti apreciaza conceptiile. Te simti implinit si simti ca nu muncesti degeaba si ca esti apreciat pentru tot ceea ce intreprinzi.

10. Oamenii care te fac sa ZAMBESTI. Pentru ca nu trebuie sa treaca o zi in care sa nu zambim. Intotdeauna avem nevoie sa ne aflam in preajma acelor oameni plini de umor, de buna-dispozitie. Avem nevoie sa ne bine-dispunem, sa radem, sa glumim.

Cu siguranta mai exista multe alte tipologii de oameni de care avem nevoie in viata; asa ca va las pe voi sa completati. 🙂

Dupa-amiaza frumoasa! 😉

Sa lamurim lucruri

Mi-am dorit sa scriu acest articol pentru a lamuri unele lucruri in ceea ce priveste activitatea mea desfasurata aici, “la mine acasa”, pe acest blog. 🙂

Pentru ca am foarte multi prieteni virtuali atat pe facebook, cat si pe alte retele de socializare care imi citesc blogul si de obicei cam tot ceea ce scriu aici, as vrea sa va spun voua  unele lucruri pentru a ma putea face inteleasa. De ce simt ca trebuie sa ma fac inteleasa? Pentru ca unii dintre prietenii care “ma citesc” nu sunt la prima tinerete, poate nici la a doua si stiu ca printre acestia se numara si aceia care nu prea inteleg de fiecare data cu ce “se mananca” niste linkuri inserate intr-un articol, sau de ce fac atata reclama unor magazine, site-uri, magazine online, etc.

Astfel dragii mei, as vrea sa va spun ca tot pe acest blog din cand in cand mai scriu si advertoriale. Adica, unele articole pe care mi le solicita anumiti oameni cu care colaborez/lucrez. Si pentru ca eu am decat un singur blog, il utilizez tot pe acesta si pentru asa ceva.

Ceea ce as vrea de fapt sa intelegeti din toata povestea asta, este faptul ca desi lucrez pentru altii si desi scriu despre anumite site-uri online si le promovez, FOLOSESC PROPRIILE MELE IDEI, PROPRIILE MELE GANDURI SI SITUATIA IN CARE EU MA AFLU, in fiecare dintre aceste texte! Nu imi place sa “aberez” aiurea, “sa o iau pe campii”, sa imi imaginez ca e ca si cum m-as pune eu in locul altora si sa descriu o poveste imaginara doar de dragul de a scrie. Imi place doar sa scriu, este o pasiune si nu o fac DOAR pentru bani! Am scris multe articole pentru a acorda un mic ajutor pentru multe alte persoane si pentru multe cazuri grave in care v-am solicitat si voua ajutorul de atatea ori. Nu as cere niciodata bani pentru astfel de articole avand in vedere ca macar cu atat ii pot ajuta pe acei oameni daca ei ma roaga. Pentru astfel de cazuri raspund intotdeauna PREZENT si ajut cu toata inima mea macar prin promovare!

Fac ceea ce imi place, adica scriu ceea ce imi place si exact ceea ce simt in fiecare dintre articolele mele!

Nu in ultimul rand, as vrea urez si eu tuturor doamnelor si domnisoarelor o primavara insorita, cu sanatate si bucurii in suflete!

LA MULTI ANI!

O saptamana usoara!

V-am pupat! 😉

Noapte fara somn!

images

Nu stiu cum sunteti voi, dar la mine cand vine vorba de plecat undeva, sau pe undeva, deja parca incep sa ma precipit intens. 🙂 La fel e si de data asta, tocmai pentru ca de maine sunt in concediu, ceea ce inseamna “la revedere” serviciu pentru vreo cateva zile bunicele zic eu!

Probabil ca si voi simtiti ca la un moment dat, dupa atata rutina, mers la serviciu, inapoi acasa, mici treburi gospodaresti, mici intalniri cu prietenii si alte lucruri de genul, monotonia se instaleaza. E si normal sa se intample asa si sa simtim asta; cu toate ca mie imi place foarte mult serviciul pe care il am si cu toate ca merg cu cel mai mare drag in fiecare zi, parca atunci cand stiu ca trebuie sa plec pe undeva si e rost de bagajele, altfel vad problema. Dintr-o data se aprinde beculetul si pac…fata mi se lumineaza si nu ma gandesc decat la calatorie.

Unde anume? Pentru mine prea putin conteaza unde…important este ca imi revad sotul si ca vom mai petrece cateva zile impreuna! Restul nici nu mai conteaza! Important este sa schimbam aerul, peisajele, sa avem timpul necesar doar pentru noi si sa incercam sa profitam la maxim de aceste zile! 🙂

Nu sunt adepta concediilor WOW, nu tin neaparat sa plec in nu stiu ce tara straina, atata timp cat nici macar tara mea nu am apucat sa o vizitez in intregime. Imi place sa ma relaxez, sa ma plimb foarte mult, sa vizitez, sa ma intalnesc cu multimea de prieteni de familie, cu multimea de prietene, sa mai stam la o mica barfa ca intre fete si sa ne mai povestim ce-am mai facut de cand nu ne-am mai vazut.

Mi-as dori ca zilele astea sa treaca greu, cat se poate de greu, desi stiu ca atunci cand iti doresti asa ceva, niciodata parca nu se intampla. Tot timpul este exact INVERS. Caci vorba aceea, nu poate tine totul o vesnicie, asa-i? 🙂

Aaah si mai am o problema…de obicei, atunci cand stiu ca plec undeva (indiferent unde) in noaptea dinaintea plecarii nu prea dorm;

Cand stiu ca urmeaza sa plec undeva nu imi place sa ma apuc de bagaje decat foarte tarziu (cu o seara inainte totusi), asa in ideea ca mi-e drag si parca n-apuc sa mai pun tot in geamantan! Stiu…parca as fi un copil. Si SUNT! Pentru ca eu inca ma consider si am suflet de COPIL!

Atunci cand stiu ca urmeaza sa plec undeva (deci sa ne intelegem, cand spun asta, ma refer la “a calatori”), imi promit de fiecare data ca nu imi voi mai umple ditamai geamantanul/geanta si ca “de data asta” imi voi lua doar ceea ce imi trebuie! Din pacate nici de data asta nu mi-a iesit! Sunt genul de persoana careia-i place sa-si care dupa ea tot sifonierul daca ar fi posibil. Pentru ca eu una gandesc cam asa: daca intr-o anumita zi m-as imbraca cu “cutare” bluza, sau cu “cutare” pulover”, sau cu nu stiu mai care pantaloni sau geaca/palton? Ce fac daca fix pe alea la care ma gandesc in ziua aia nu le-am pus in bagaj? Va zis eu ce: MA “FOARTE” OFTIC! Si pentru ca nu imi place lucrul asta, mai bine imi pun de fiecare data in bagaj tot ceea ce consider eu ca as purta in concediul respectiv. Deseori sotul imi reproseaza: “iar iti cari toata casa dupa tine?” Si eu convinsa raspund DA! 🙂 Da, bineinteles ca de fiecare data mi se intampla sa ma intorc acasa cu majoritatea hainelor din bagaj neatinse. Dar ce conteaza? 🙂

Niciodata cand plec la drum lung (dar nici in restul timpului) nu imi lipsesc cruciulitele sau iconitele din geanta! Pentru mine este lege treaba asta! Pur si simplu ma simt impacata cu mine daca stiu ca le am si sunt de doua ori mai convinsa ca voi fi protejata de rele!

De fiecare data cand plec, sau cand vizitez locuri noi (sau nu neaparat) imi place sa imortalizez orice moment! Da, sunt adepta Facebook-ului, imi place sa fac poze, imi place sa dau “check-in-uri”.

Chiar daca sunt plecata ii sun intotdeauna pe cei de acasa; ii sun cand ajung, ca sa stie ca sunt bine, sau cand plec catre o alta destinatie pentru a nu sta cu grija.

Ce mi-as dori eu foarte tare atunci cand plec in concedii, ar fi sa imi pot lua cu mine catelul, insa e cam dificil pentru ca e de talie prea mare si tare greu ne-am descurca cu el. Dar sper ca va veni si acea vreme…

Pentru ca e destul de tarziu si maine ma trezesc din nou de dimineata (dar de data asta pentru a porni la drum si nu pentru serviciu), va spun NOAPTE BUNA, sa aveti un “Valentine’s Day” plin de iubire si de surprize din partea persoanei dragi, sa va iubiti mult si sa fiti fericiti cu totii! Parerea mea despre aceasta sarbatoare am mai scris-o si AICI

Revin cu poze din concediu! 🙂

V-am pupat! :*

Relaxare si…o carte buna

10941271_1024548464229096_2068009957_n

Duminica. Zi de relaxare si week-end, nu? Voi cum va relaxati?

La mine azi a fost soare si frumos si chiar vreo 11 grade…ar fi ideal sa vina direct primavara ca si asa de zapada nu am avut parte.

Am avut un week-end frumos impreuna cu sotul, chiar daca azi din nou a trebuit sa plece…dar va zic un secretel, vine repede inapoi! 🙂 Acum, ma relaxez cu un smoothie de portocale, mar, para si putin ghimbir, asteptand sa primesc urmatoarea carte pe care abia astept sa o citesc. Este vorba de cartea Mihaelei Radulescu, care desi nu este neaparat acel om pe placul meu, sunt curioasa sa observ modul de scriere, gandire, exprimare…poate chiar gasesc si sfaturi interesante, de ce nu?

Pentru ca in ultima perioada am tot citit, si chiar pot spune ca m-am relaxat la propriu citind, m-am gandit sa impart cu voi cateva dintre ideile mele despre ceea ce am reusit sa descopar in ultima perioada. Da, stiu ca poate multi dintre voi cititi mult mai mult, aveti timp si mai mult pentru a descoperi acele lucruri frumoase din carti, insa eu ma multumesc chiar si cu cat apuc sa lecturez dupa ce ies de la serviciu.

Ultima carte citita este “Ce-am facut cand am tacut” a Andreei Esca despre care as putea sa spun si sa afirm cu tarie un lucru cert: MI-A PLACUT AL NAIBI DE MULT! Asta poate si pentru faptul ca o iubesc pe Esca pentru ceea ce este ea, pentru ceea ce face, pentru cum este ea, dar mai ales pentru profesionalismul de care da dovada intotdeauna!

A scris o carte foarte usor de citit care iti merge exact la inima, iar felul in care ii place sa scrie este absolut fantastic! Este un om simplu, la fel ca noi toti ceilalti si m-am bucurat ca am reusit sa descopar si cealalalta latura a ei. Pentru ca, facand o paranteza, eu tot timpul m-am intrebat de ce unii oameni ii vad pe cei de la televizor (adevaratele vedete, nu cele de fatada) altfel, sau de ce ar trebui ca ei sa fie altfel decat noi ceilalti oameni. Ok, e adevarat ca poate duc o alta viata si daca e sa ma refer la capitolul parte financiara e clar ca duc o alta viata. Insa pe langa asta, n-or fi si ei tot oameni asa ca noi? Va zic eu ca sunt la fel si ca nu sunt picati acum direct dintr-un mall, sau mai stiu eu unde nascuti si crescuti de mici in asa fel incat sa iasa puiul ala de vedeta din ei.

Revenind…in ceea ce o priveste pe Andreea as putea spune ca omul asta a avut acel dram de noroc la care poate visam cu totii. Dar, asa cum spune si ea, bineinteles ca pentru a spori acel noroc si pentru a-l avea tot timpul alaturi de tine, trebuie sa si muncesti extrem de mult si sa-ti doresti sa realizezi lucruri frumoase.

Recunosc ca mi-ar fi placut enorm sa urmez o cariera in jurnalism si asta este un regret al meu, poate ca si de asta sunt atrasa de astfel de oameni. De acesti oameni normali, asa cum spuneam, si nu de omul din televizor. Pentru ca daca veti citi cartea (cei care nu ati facut-o deja), veti intelege ca si Andreea Esca la fel ca si multi altii, este acel om nascut si crescut la tara, acel om de care a avut grija bunicii si acel om care nu a fost deloc crescut in puf. Doar ca fiecare om are o soarta scrisa si predestinata, iar eu cred in asta. Unii dintre noi avem putin mai mult noroc si asta face diferenta. Altii, desi au acel noroc nu stiu sa-l valorifice si sa-l fructifice. Pentru ca vorba proverbului, Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga si-n traista!

Dincolo de toate acestea, omul Andreea Esca si-a dorit sa invete mult si a invatat foarte mult de-a lungul carierei. A muncit mult pentru ceea ce a ajuns astazi si este cu adevarat omul acela implinit. De ce spun cu adevarat? Pentru ca sunt atatia care apar la tv si care par acei oameni realizati si impliniti, insa stim prea bine ca pentru a fi implinit pe dinauntrul tau, trebuie sa muncesti in primul rand si trebuie sa-ti demonstrezi tie ca poti si mai ales ca tot ceea ce ai facut este strict facut de tine si cu propriile tale forte.

O saptamana minunata va doresc si nu uitati ca puteti da un LIKE paginii mele De prin viata adunate :). Multumesc!

V-am pupat! 😉

Al nostru ca…bradul!

Ca bine mai e domne sa fii ocupat si sa simti cum trece timpul ca vantul si ca gandul…

Noi am avut un week-end prelungit destul de plin cu de toate; cu sarbatoriti, cu gatit de toate, cu facut bradutul si ornamentat prin casa. A fost super! Abia asteptam momentul asta, sa simt “mirosul” sarbatorilor si sa ma bucur de fiecare moment alaturi de sot si de cei dragi! Am muncit ceva prin casa si ne-a cam luat ceva timp, insa acum de cate ori intru prin fiecare camera pur si simplu simt starea aia de bine, de liniste, de pace interioara. Pentru mine lucrul asta inseamna foarte mult! Imi este drag sa pasesc prin fiecare colt impodobit, sa ma bucur de fiecare data cand aprind luminitele, sa vad cum totul parca prinde viata. Ce-i drept pe aici pe la noi lipseste cu desavarsire zapada, dar sper atat de mult ca va veni cat mai curand, pentru ca totul sa fie 100% perfect.

Sunt genul de om caruia ii place sa se bucure asemeni unui copil, care traieste cu intensitate fiecare clipa, mai ales cum sunt aceste momente din luna cadourilor. Recunosc ca la un moment dat sotul meu se cam plictisise sa tot impodobeasca si sa se tot catere pe sus, dar a muncit mult si la final ne-am bucurat impreuna de ceea ce a iesit din manutele noastre. 🙂

Acum astept cu nerabdare sa vina Mos Craciun, sa fim din nou impreuna cu totii si sa ne bucuram asa cum se cuvine! Va las sa vedeti si voi cam ce am reusit noi sa facem prin casa 🙂 …

2014-12-08_20.02.02 2014-12-08_20.02.38 2014-12-08_20.03.44 2014-12-08_20.05.18 2014-12-08_20.06.04 2014-12-08_20.06.53 2014-12-08_20.07.23 2014-12-05_19.48.01 2014-12-08_19.49.42 2014-12-08_19.52.15 2014-12-08_19.53.27 2014-12-08_19.54.54 2014-12-08_19.55.48 2014-12-08_19.57.00 2014-12-08_19.57.57 2014-12-08_19.59.03 2014-12-08_19.59.41 2014-12-08_20.00.48

Somn usor! 😉