Durerea unui adevar….

ARTICOL PARTICIPANT LA CONCURSUL BLOG POWER 23!

Tema pentru editia cu numarul 23 este urmatoarea:

”Sinceritate si Adevar – Sinceri cu noi insine, sinceri cu ceilalti. Poate fi sinceritatea totala? Dar adevarul poate fi absolut? Mai este sinceritatea o virtute sau a devenit o slabiciune?”

“Bucurie, adevar, dragoste. Acestea trei sunt surori si una te duce intotdeauna la cealalta. Nu conteaza ordinea in care sunt asezate!” (Neale Donald Wlasch)
 

Am sa incep acest articol precizand faptul ca pentru mine este un subiect foarte sensibil! De cand ma stiu, am iubit adevarul si persoanele absolut sincere! De cand ma stiu, mi-am dorit extraordinar de mult sa intalnesc doar persoane sincere sau sa fac cunostinta cu purul adevar! Dar oare cine nu-si doreste asta? Poate ca altii isi doresc, dar totusi nu mai au atat de multe pretentii! Despre mine as putea spune ca nu vreau sa accept realitatea si sa ma invat minte! Am recunoscut si voi recunoaste ca unul din marile mele defecte sau poate cel mai mare  este naivitatea si faptul ca sunt prea credula. Nu inteleg de ce in continuare imi place sa cred ca exista atat de multe persoane sincere si bune, care intotdeauna vorbesc extraordinar de frumos, dar care practic nu fac altceva decat sa te minta “fumos” in fata!

Si totusi, ar trebui sa ma gandesc mai intai daca sunt sincera cu mine insami, inainte sa am pretentia ca ceilalti sa o faca! Hhhmmm…greu, foarte greu! Nu imi trebuie prea mult timp insa sa ma gandesc la asta! Nu imi trebuie pentru ca sunt sigura ca nu sunt! Desi mi-ar dori asta, nu reusesc sa imi asum propria sinceritate si propriul adevar! As putea spune ca desi permanent am impresia ca tot ceea ce fac este bine si ca tot ceea ce spun este corect, in ultima secunda aproape totul se scufunda in mintea mea. Cu ce raman? Cu gustul acela amar si cu acea mare dezamagire, zicandu-mi pentru a nu stiu cata oare: “ce sa fac? Nu aveam cum sa-i zic adevarul, ce ar fi crezut apoi despre mine?” Daca am remuscari? Bineinteles! Daca am constiinta? Cu atat mai mult! Si atunci cand constiinta nu-ti da pace, e foarte grav! Nu consider ca exista persoana pe lumea asta care sa nu fi mintit macar o singura data in viata, cum nu cred ca exista om pe lumea asta care sa poata rosti intotdeauna numai si numai adevarul!

Ce ne facem insa atunci cand adevarul doare mai tare decat minciuna??? Spunem totusi adevarul, sau preferam minciuna? Depinde foarte mult de situatie, din punctul meu de vedere…si depinde foarte mult de persoanele care sunt implicate. In ceea ce ma priveste, as prefera sa aud cel mai dureros adevar din toata lumea asta si sa sufar atunci, decat sa aud o minciuna si mai tarziu sa descopar ca de fapt adevarul era cu totul si cu totul altul! Consider ca un adevar ar avea permisiunea sa fie ascuns, doar in cazul in care persoana care ar trebui sa afle, are grave probleme de sanatate, probleme cu nervii, cu inima, etc. Atunci riscam cu adevarat viata acelei persoane!

Sinceritatea nu mai este de mult o virtute, insușire morală pozitivă a omului; însușire de caracter care urmărește în mod constant idealul etic, binele; integritate morală. Înclinație statornică specială către un anumit fel de îndeletniciri sau acțiuni frumoase! De fapt nici nu cred ca ar fi fost vreodata! Chiar daca asa se vrea a fi, ea nu ajunge decat o slabiciune! Pentru ca omul a devenit azi mai rau, mai orgolios, mai invidios, despre sinceritate nici nu mai poate fi vorba! Sinceritatea omului moare odata cu lipsa de iubire, lipsa de afectiune si dragoste! Si cum majoritatea nu mai are timp sa-si iubeasca aproapele, de unde pana unde ar izvori sinceritatea? Cine mai tine cont de ea cand toata lumea parca abia asteapta sa se laude mai mult, sa te minta mai mult si sa te convinga ca triunghiul e patrat si invers? Nu cred ca mai putem spera vreodata la adevarul absolut! El s-a ascuns de mult in lasitate, prostie, ura, etc. In zilele noastre, daca incerci sa spui adevarul, ti se pare tie insuti/insati ca esti un mare fraier/a! Sau ti se pare ca esti privit ca fiind un mare “papa-lapte” de catre persoana din fata ta! Si tu? Tu de ce inca mai crezi atat de multe lucruri murdare? De ce inca te lasi convinsa si “te culci pe-o ureche”? Nu iti este suficient? Nu ai trecut prin atatea? Cand ai sa spui odata STOP???

Va multumesc si sper sa incercati sa fiti cat mai sinceri cu voi insiva, dar de ce nu si cu ceilalti!

Articole participante in concurs:

1. Sinceritatea si adevarul in opinia mea;

2. Jur sa spun adevarul si numai adevarul;

3. Minciuna si pacatul meu;

4. Umbra inimii mele;

5. Un dram de intelegere;

6. Minciuna, vacanta adevarului;

7. Adevarul – bucata de puzzle lipsa;

8. Adevarul este ca nu exista niciun adevar;

Numai bine!

 

Mare CONCURS mare!

Dragi bloggeri din toata tara mai nou au inceput sa-mi placa concursurile! Si nu orice fel de concursuri ci acelea serioase si din “vina” carora te mai poti alege si cu ceva banuti! Cati banuti? Pai 250 de RON! Ce ziceti? Eu zic ca nu strica nimanui sa se “trezeasca” cu o suma asa frumusica in buzunar, mai ales ca ceea ce trebuie sa indepliniti mi se pare destul de simplu si la obiect!

Dar sa vedem ce presupune mai exact…in primul rand ar trebui sa aveti un blog de minim 6 luni vechime si sa aveti scrise macar 20 de articole. Ceea ce urmeaza sa postati voi pe blog trebuie sa faca referire la pagina Meciuri Live! De asemenea, sunteti rugati sa inserati in articolul scris de voi 5 link-uri pe care le puteti descoperi accesand regulile acestui concurs.

 Trebuie sa va spun ca pe langa sansa de a castiga cei 250 de RON, veti mai avea si alte beneficii! Care ar fi acestea? Sunt dispusa sa ofer un link in sidebar timp de 2 luni de zile, sau un articol care va ramane pe blogul meu in permanenta. De asemenea, daca va intereseaza si un banner (180×180) pe blogul meu, sunt dispusa sa vi-l ofer pentru o luna de zile! Ei ce ziceti? Totul este in avantajul vostru si sunt sigura ca veti reusi sa incropiti un articol frumusel si interesant dandu-va un pic silinta! Merita!

Nu uitati!

Dupa ce ati terminat de scris articolul si ati reusit sa indepliniti toate conditiile de AICI, va trebui sa lasati un comentariu tot la aceeasi pagina care sa sune cam asa: “Iata link-ul meu (LINK) si specificati PROMOVAT DE AURA catre articolul participant la concurs!” Vreau sa precizez de la bun inceput ca DOAR  cei care vor respecta toate regulile acestui concurs, vor avea parte de beneficiile pe care am promis ca le ofer! NU UITATI SA LASATI SI PE BLOGUL MEU SUB ACEST ARTICOL UN LINK CU ARTICOLUL PARTICIPANT! Fiti pe faza! In curand urmeaza multe alte concursuri interesante la care merita sa participati! Mai multe detalii puteti gasi pe site-ul Concurs Bloggeri!

Va multumesc tuturor si va urez multa bafta!

O zi minunata si week-end placut!

Mentorul meu MINUNE in blogging!

Acest articol participa la concursul Blog Power, concurs ce a ajuns la editia cu numarul 2. Bineinteles ca fiecare concurs are si o anumita tema (propusa de Psi), iar saptamana aceasta, subiectul articolului suna cam asa: Prieten, mentor, camarad în virtual. Există un blogger din virutal pe care, cunoscându-l şi în real, îl numeşti prieten? Există un blogger care îţi este mentor? Dar camarad?

As vrea sa precizez inca de la inceput ca subiectul acesta imi merge la suflet, pentru ca de mult imi doream sa scriu despre mentorul meu in virtual. Iata ca asta este poate cea mai buna ocazie si astfel pot face acest lucru. Let’s start!

Cand am luat hotararea de a-mi crea un blog, pot spune sincer si cu mana pe inima ca nu prea aveam habar despre acest aspect, nu cunosteam prea multe, sau cu alte cuvinte nici nu stiam exact cu ce se “mananca” a avea un blog. Totusi imi facea placere sa citesc bloguri si mai exact imi facea placere sa citesc un anumit blog, adica cel al persoanei pe care eu o consider mentorul meu! Si nu, nu mi se pare prea mult spus cuvantul “mentor”! Nu, pentru ca la mine se potriveste perfect si el stie asta foarte bine! Omul asta despre care vorbesc inseamna destul de mult pentru mine, in primul rand pentru faptul ca nu m-a dezamagit nici macar o singura data in tot acest timp, ba din contra mi-a oferit ajutorul ori de cate ori i l-am cerut. Despre mine pot spune ca am si defecte, ca orice om de altfel, iar unul dintre aceste defecte, sa spunem ca ar fi acela ca uneori poate sunt mai grea de cap (stiti voi, vorba romaneasca). Sau cum ar zice mentorul meu, sunt mai “blonda” (da, chiar sunt vopsita blond dar el nu la asta se refera) asa cateodata! Si are dreptate! Astfel ca de la bun inceput, am avut nevoie de sfaturi in ceea ce priveste blogging-ul si mai mult de atat am avut nevoie sa fiu invatata pentru ca atunci cand esti la inceput, orice lucru nou se invata, nu?

Daca mi-a fost greu? Da, as putea spune ca mi-a fost, insa am perseverat si mi-am dorit foarte mult sa invat ce anume presupune a avea un blog personal! Si pentru ca am avut asa un om bun de la care sa invat, pot spune ca mi-a fost drag si mi-a fost cat de cat mai usor! Vreau sa precizez ca da, cred in prietenie si consider ca ea poate exista! Cred si in prietenia la distanta, tocmai pentru faptul ca desi mi-am cunoscut mentorul in realitate, nu ne-am mai vazut de foarte mult timp (de cand am terminat facultatea cred) si totusi consider ca ne intelegem de “MINUNE”!  Poate de cele mai multe ori imi sunt mai prieteni cei cu care nu am stat o viata de vorba, decat cei cu care ma vad in fiecare zi! Si cu siguranta prietenia virtuala este si mai stransa.

Ce am invatat de la mentorul meu MINUNE? Pai pot sa zic ca aproape totul. Cred ca erau zile in care poate il stresam tare de tot cu intrebarile mele care curgeau cu duiumul. Ma mai facea el “blonda” uneori, dar niciodata nu ma lasa cu ochii-n soare! Imi explica un lucru pana il pricepeam si asta fara sa se enerveze! Si cu toate astea, stiu ca inca mai am foarte multe de invatat la acest capitol al blogului si nu imi este rusine sa recunosc! Stiu de asemenea ca in continuare el ma va ajuta si ma va sustine asa cum a facut-o de fiecare data! Credeti-ma ca e mare lucru sa ai un astfel de om aproape de tine la nevoie! De aici si proverbul “prietenul la nevoie se cunoaste”! Desi am mai facut asta, am sa o repet si am sa-i multumesc si pe aceasta cale inca odata pentru tot ajutorul oferit si pentru cat de mult am invatat datorita lui!

MULTUMESC DRD. EMIL CALINESCU!

Alte 3 articole cu aceeasi tema, sunt:

1) Ca pe strada mare;

2) Prieteni-bloggeri vs bloggeri-prieteni;

3) Prietenia online;

Salutari de calda prietenie tuturor!