Saltele de calitate pentru copilul tau

Salutare!

        Atunci cand devenim parinti, tindem sa acordam o mai mare atentie unor aspecte care pana in acel moment ni se pareau nesemnificative. Avand in vedere ca in primele luni de viata copilul petrece cea mai mare parte din timp dormind in patutul sau, trebuie sa acordam o atentie sporita saltelei, pernei, lenjeriei, etc pe care cel mic le foloseste, astfel incat sa ii acordam confortul necesar somnului si pentru a ne asigura ca sanatatea sa nu este pusa in pericol. Si asta pentru ca orice copil, atunci cand este mic are nevoie de saltele de calitate.

       Se recomanda ca atat lenjeria de pat, cat si salteaua sau perna micutului sa fie realizate din fibre suta la suta naturale, astfel incat sa preintampinam aparitia unor posibile alergii sau chiar eruptii cutanate, deoarece copiii au sistemul imunitar insuficient dezvoltat inca, iar pielea lor este foarte sensibila. Pe site-ul celor de la Salterra veti gasi foarte multe produse destinate celor mici, care sunt realizate din fibre naturale de bumbac si bambus, astfel incat pielea sensibila a bebelusului sa nu transpire si sa poata respira in voie: incepand cu salteaua, perna, lenjeria sau pilota si terminand cu protectia de saltea sau sacii de dormit destinati celor mici. De exemplu, salteaua Natura este foarte potrivita pentru copiii dumneavoastra deoarece este realizata din spuma si latex, astfel incat sa confere un grad sporit de confort si o pozitie corecta a coloanei vertebrale in timpul somnului.

        Imbracamintea saltelei este realizata din fibra de bambus, care este absorbanta si antibacteriana. Un alt produs, care poate reprezenta o solutie optima pentru confortul copilului este sacul de dormit Natura, care nu ii va mai permite copilului sa se dezveleasca pe timpul noptii si ii va da si un sentiment de siguranta, pastrand temperatura constanta. Sacul de dormit Natura este confectionat din fibra naturala de bambus.

O saptamana usoara in continuare!

V-am pupat! 😉

E atat de greu sa incercam sa fim buni?

Salutare!

Revin pentru a va ruga din nou sa-i acordati o sansa la o viata normala lui Dorinel…cu siguranta ati putut vedea materiale la tv. sau strigatele disperate ale unei mame ce sufera in fiecare zi pentru copilul ei! Ganditi-va ca orice donatie cat de mica il poate ajuta pe acest copil sa fie ca toti ceilalti. Ajutati-l sa poata vedea lumea copilariei pentru ca timpul trece si aceste clipe nu se vor mai intoarce pentru el. Ajutati-l sa vada jucariile pe care le atinge, sa poata vedea lumina soarelui, dar mai ales sa-si poata cunoaste parintii si propriul sau chip. Ganditi-va cum ar fi pentru noi, acesti oameni normali, ca maine cand ne trezim sa vedem totul negru, sa avem parte de un intuneric total? Eu una recunosc cu mana pe inima ca refuz sa ma gandesc la asa ceva. Cu siguranta ar fi ceva ingrozitor!

De asta va cer inca odata prin intermediul parintilor lui Dorinel, sa fiti buni si din putinul vostru sa il ajutati pe acest copil sa poata vedea lumea intreaga care e atat de frumoasa!

Puteti dona online sau prin sms folosind platforma https://secure.mobilpay.ro/buy-product/ihp9bt sau direct in cont folosind datele de mai jos:

Titular cont Tilica Mariana (mama copilului)
RO68RNCB0579040596800001 -cont Lei
RO41RNCB0579040596800002cont in EURO
Cod SWIFT:RNCB ROBU
Sucursala Stefan Luchian Botoșani
Orice donatie este binevenita si fie ca dati un leu sau o suma mai mare, apreciem fiecare gest.
Un gand bun pentru Dorinel sau orice aspect legat de cazul baiatului poate fi transmis direct mamei sale, Tilica Mariana, la numerele de telefon: 0231.549.150, 0726.453.127 , pe emailtilicamariana@yahoo.com sau facebook:/mariana tilica
Va multumim si va rugam sa transmiteti mesajul campaniei noastre catre cat mai multi oameni si, cu siguranta, impreuna vom reusi!”
Cu respect,
Mariana Tilica
0726.453.127
e-mail:marianatilica@yahoo.com
Blog umanitar al fiului meu Dorinel Tilica:
http://dorintilica.blogspot.ro/ 
O seara frumoasa tuturor!
1003409_571409532901609_1767877150_n

Guest-post – Sa fii copil e-un lucru serios…

Salutare!

Mi-e dor de cantecelul pentru copii ce poarta acest titlu si recunosc ca odata la ceva timp il mai ascult si imi amintesc cu drag de copilarie. Nu cred ca exista copil care sa nu-l stie :) . Dar nu m-am prezentat…eu sunt Aura Rusu cu ale sale “De prin viata adunate“, pe care va invit sa le cititi ori de cate ori aveti ocazia! :)

Atunci cand trebuie sa vorbesc despre copilarie, recunosc ca mi se pune asa un nod in gat, am o stare de agitatie si remuscarile ma cuprind. Poate ca unii ar intreba “cum asa”? “De ce?” E simplu: pentru ca regret enorm anii care au trecut desi multi ar zice ca inca sunt tanara si frumoasa. Regret anii copilariei tocmai pentru ca mi se pare ca nu am fost in stare, sau nu am stiut la acel moment sa profit din plin de ei. Nu stiu ce era in mintea mea atunci cand imi doream atat de mult si ma rugam in fiecare zi sa cresc si eu mare, de parca cine stie ce puteri nebanuite as fi capatat. Si chiar daca nu m-as fi rugat, oricum as fi crescut, pentru ca asa ne e dat, nu?
Continuarea acestui articol o puteti citi chiar AICI!
O zi superba! 😉

Sunt pregatita oare?

Salutare!

Stiti voi vorba aceea cand se spune ca in viata nimic nu este intamplator? Eu cred cu maxima tarie in ea! Atunci cand ajungi sa te gandesti la un anumit lucru si sa-ti pui fel de fel de intrebari, parca peste tot pe unde mergi, sau prin orice citesti, sau cu cine ai sta de vorba, numai despre acel subiect auzi o mie de lucruri. Ei, cam asa mi s-a intamplat si in dimineata asta…citind presa, ca aproape in ficare dimineata, gasesc un articol extrem de dragut! Si nu numai dragut, ba chiar foarte amuzant! E un fel de test care cica iti testeaza abilitatile de parinte in devenire. Bine…acum nu stiu cati/cate dintre voi ar fi in stare sa incerce sa faca la propriu tot ceea ce scrie acolo, pentru ca de ce sa nu recunoastem, poate ca fiecare isi creste propriul copil dupa anumite reguli. Si poate chiar avem/aveti norocul ca scumpetea de copil sa nu faca chiar tot ce scrie aici! 🙂

Testul asa se si numeste: Esti pregatit/a sa ai un copil?  Despre mine…hhhhhmmmmm chiar nu stiu ce sa zic si ce sa cred. Uneori poate ca zic da, sunt pregatita, insa de cele mai multe ori nu sunt prea convinsa de treaba asta. De dorit, e clar ca ne dorim si tot timpul am zis asa: cand va fi sa vina, va fi primit cu bratele deschise si cu mare bucurie! Numai Dumnezeu stie care e cel mai potrivit moment pentru ca el sa soseasca! 🙂 Va las acum sa FACETI testul! Sunt sigura ca o sa va placa! 🙂

“Va prezentam un test amuzant al lui Colin Falconer, spre a înţelege mai bine cum stau lucrurile când vine vorba de decizia de-a avea sau nu un copil sau a vă reaminti, dacă aţi trecut deja prin asta:

Punctul 1: Pregătirile pentru sarcină

Pentru femei:

1. Îmbracă-te într-o rochie şi leagă un sac de bile în faţă.

2. Lasă-l acolo.

3. După 9 luni scoate 5% din cantitatea de bile.

Pentru bărbaţi:

1. Fă un drum până la cea mai apropiată farmacie. Varsă conţinutul portofelului pe tejghea şi spune-i farmacistului să ia cât pofteşte din sumă.

2. Fă un drum până la supermarket. Stabileşte din vreme ca tot salariul tău să fie redirecţionat automat către managerul magazinului.

3. Du-te acasă. Ia ziarul şi citeşte-l, va fi ultima dată când o faci.

Punctul 2: Informaţiile despre creşterea copiilor

Găseşte un cuplu de părinţi şi fă-le o listă cu toate aspectele pe care nu le gestionează cum trebuie când vine vorba de copiii lor, de la disciplină la lipsa lor de răbdare, intoleranţa crasă şi prea marea libertate pe care o acordă copiilor.

Fă-le sugestii despre cum ar putea să îşi educe mai bine copiii, să le regleze programul de somn, să îi înveţe să meargă la toaletă şi să se poarte, la masă şi în general.

Bucură-te de aceste momente. O să fie ultima dată în viaţă când ai toate răspunsurile.

Punctul 3: Programul nocturn

1. Plimbă-te prin sufragerie de la 5 la 10 seara cu o pungă cu apă cântărind între 4 şi 6 kilograme şi cu radioul din care răsună de zgomote insuportabile dat tare.

2.  La 10 seara lasă punga jos şi pune ceasul să sune la miezul nopţii.

3. Trezeşte-te la ora 11 şi plimbă punga prin cameră până la 1 noaptea.

4. Pune alarma să sune la 3.

5. Din moment ce nu poţi să dormi, trezeşte-te la 2 şi fă-ţi un ceai.

6. Bagă-te în pat la 2:45.

7. Ridică-te la 3, când sună ceasul.

8. Cântă în beznă până la 4.

9. Pune alarma să sune la 5. Trezeşte-te când sună.

10. Fă micul dejun.

Continuă să faci asta pentru cinci ani. Și nu uita să pari binedispusă!

Punctul 4: Cum să îmbraci un copil mic

1. Cumpără o caracatiţă vie şi un sac din sfoară împletită.

2. Încearcă să bagi toate braţele caracatiţei în sac, fără să rămână nimic pe afară.

Timpul avut la dispoziţie: 5 minute.

Punctul 5: Maşina

1. Uită de maşina de oraş. Cumpără ceva practic, cu 5 uşi.

2. Cumpără o îngheţată de ciocolată şi pune-o în buzunarul din spatele scaunului. Las-o acolo.

3. Ia o monedă și blochează CD player-ul.

4. Ia o cutie de biscuiţi cu ciocolată; fărâmiţează-i pe bancheta din spate.

5. Zgârie ambele părţi laterale ale maşinii cu o greblă.

Punctul 6: Plimbările scurte

a. Aşteaptă.

b. Du-te până la uşa din faţă.

c. Întoarce-te.

d. Ieşi pe uşă.

e. Întoarce-te.

f. Mai ieşi o dată.

g. Reuşeşte să ajungi pe alee.

h. Mergi până la un capăt.

i. Mergi până la celălalt.

j. Mergi foarte încet preţ de 5 minute.

k. Opreşte-te, inspectează totul şi răspunde la cel puţin 6 întrebări despre fiecare bucăţică de gumă, fiecare şerveţel şi fiecare insectă moartă de pe traseu.

l. Întoarce-te pe unde ai venit.

m. Ţipă că nu mai rezişti, până când vin vecinii şi se uită urât la tine.

n. Renunţă şi întoarce-te în casă.

Eşti gata acum să scoţi un copil mic la plimbare.

Punctul 7: Discuţiile cu copiii

Repetă fiecare lucru pe care îl spui de 5 ori.

download

Punctul 8: Cumpărăturile

1. Fă un drum până la supermarket. Ia cu tine ceva care să semene cât mai bine cu un copil preşcolar. Ca de exemplu o capră. Dacă vrei să ai mai mulţi copii, atunci ia mai multe capre.

2. Fă cumpărăturile săptămânale fără să pierzi capra sau caprele din ochi.

3. Plăteşte pentru tot ce-a mâncat sau a distrus capra.

Până când nu poţi face asta cu uşurinţă, nici măcar nu te gândi să ai copii.

Punctul 9: Cum să hrăneşti un copil mic

1. Scoate miezul unui pepene.

2. Fă o gaură mică în el.

3. Agaţă pepenele de tavan şi lasă-l să se legene dintr-o parte în alta.

4. Ia un bol de cereale şi încearcă să le bagi prin gaura din pepene scoţând sunete de avion în zbor.

5. Fă asta până când ai terminat toate cerealele.

6. Adună ce a mai rămas din poală, după ce ai vărsat o bună parte pe podea.

Punctul 10: Televizorul

1. Învaţă numele fiecărui personaj de desen animat de pe toate posturile TV pentru copii.

2. Uită-te doar la asta la televizor pentru următorii cinci ani.

Punctul 11: Dezordinea

1. Dă cu gem pe canapea şi perdele.

2. Ascunde un peşte după televizor şi lasă-l acolo toată vara.

3. Murdăreşte-ţi degetele cu pământ de flori, apoi şterge-le de pereţi. Acoperă petele cu creioane colorate. Cum arată?

4. Goleşte toate sertarele din casă pe podea şi treci la punctul 5.

5. Ia obiecte la întâmplare şi cară-le în restul camerelor.

Punctul 12: Excursiile cu familia

1. Înregistrează pe cineva spunând “mama” la interval de 4 secunde. Asigură-te că vocea celui care le-a înregistrat e în creştere, până ajunge să semene cu un supersonic.

2. Pune caseta în maşină, oriunde mergi, pentru următorii 4 ani.

Eşti gata acum să pleci în excursii cu copilul.

Punctul 13: Conversaţiile

1. Începe să discuţi cu un adult.

2. Roagă pe cineva să te tragă de tricou sau de fustă din minut în minut, în timp ce pe fundal rulează caseta cu “mama” pe care ai înregistrat-o mai devreme.

Eşti pregătită acum să porţi o conversaţie cu un adult cu copilul în cameră.

Punctul 14: Pregăteşte-te pentru serviciu

1. Alege o zi în care ai o întâlnire importantă.

2. Îmbracă-te la patru ace.

3. Ia o cană de smântână şi amestec-o cu una de suc de lămâie.

4. Varsă jumătate din conţinut pe cămaşa ta de mătase.

5. Înmoaie un şerveţel în jumătatea rămasă de substanţă.

6. Încearcă să ştergi pata de pe bluză cu acelaşi serveţel.

7. Nu te schimba (nu ai timp!)

8. Mergi direct la muncă.”

Eşti acum gata pentru copii??? Bucură-te de experienţă!

V-am pupat!

***www.edukid.ro

Aveam nevoie…

Hey! 🙂 Salutare…

Din pacate nu am avut timp pana acum sa detaliez ceea ce am facut in ultima perioada, insa consider ca niciodata nu e prea tarziu. Dupa cum poate unii dintre voi au observat pe facebook, ultima perioada ce tocmai a trecut a fost pentru noi un fel de mica sarbatoare. Am inceput cu implinirea celor 2 ani de casatorie, am continuat cu implinirea a 6 ani de cand ne-am cunoscut si astfel am incercat fiecare dintre noi sa ne oferim mici surprize. In concluzie, a fost ceva super dragut! 🙂

Intr-una din zile, prin vila trebaluind singurica pentru ca al meu sot era plecat cu treaba prin Sinaia, ma tot gandeam de ce intarzie atat de mult si nu mai vine, avand in vedere ca imi spusese ultima data cand vorbiseram la telefon ca intr-un sfert de ora e acasa. Intr-un final intra pe usa si il vad cu ceva mic, mic de tot, alb si pufos in brate. Cand l-am vazut, am ramas uimita, avand in vedere ca nu ma asteptam la asa ceva. Poate pentru unii dintre voi pare ceva destul de cunoscut si nu inseamna mare lucru a creste un catelus din saptamana a 6-a. Poate ca eu sunt ciudata si o iau prea in serios…nu stiu ce sa zic, habar nu am cum vad unii dintre voi lucrul acesta. Ideea e ca pentru mine chiar a inseamnat ceva! Si inseamna bineinteles, pentru ca in fiecare zi ma ocup cu mare, mare drag de el. Nu am mai trecut niciodata prin experienta asta si sincera sa fiu si asta inseamna responsabilitate desi poate nu pare. Chiar ii spuneam sotului meu mai in gluma mai in serios ca mi l-a luat pentru a ma testa inainte de a face un copil :). Pentru ca daca stau bine sa ma gandesc mari, mari diferente nu exista. Interesul daca iti doresti, trebuie sa fie acelasi in ambele cazuri. Depinde de cat de mult iti place sa cresti un animalut si de cat de mult iti doresti asta.

In alta ordine de idei, trebuie sa recunosc ca nu ma vedeam facand atatea lucruri pentru un animalut si chiar nu credeam ca ma voi “indragosti” atat de tare de el. Pur si simplu nu ai cum sa nu-l iubesti! 🙂 Nu ai cum sa nu te atasezi de el. In plus, recunosc ca aveam nevoie de o chestie din asta. Acum am in plus alta ocupatie dar nu-mi pare rau! In fiecare zi am motive in plus sa zambesc, am motive in plus sa fiu bine dispusa si da, acest animalut chiar imi face zilele mai frumoase. Este cadoul meu din partea sotului la implinirea a 6 ani de cand ne-am cunoscut si pentru asta ii multumesc inca odata. 🙂

Acum sunt mai fericita, am mai mult chef de viata decat inainte, zambesc si mai des si incerc sa ma bucur de toate nazbatiile pe care le face Max. Dap, asa il cheama pe ciobanescul nostru mioritic, care acum are 2 luni si 3 zile. Este exact ca si copilul nostru si ne bucuram in fiecare zi de el. 🙂 Poate in curand ii vom face si un fratior, cine stie…

V-am pupat! 😉

La multi ani ANDRA!

Salutare!

Nu puteam sa las sa treaca ziua asta asa fara un articol special despre o persoana foarte speciala pentru mine, si cu siguranta pentru cei mai multi dintre voi! Despre ea, am mai scris si daca sunteti interesati, va invit sa intrati sa cititi chiar AICI!

Este vorba bineinteles despre favorita mea in materie de muzica, Andra! Azi este ziua ei si vreau sa-i fac un mic cadou din partea unui foarte mare si infocat fan al ei! Vreau sa-i dedic special acest articol! De ce imi place Andra? Am mai spus-o, dar niciodata nu imi e greu sa ma repet si imi face o deosebita placere sa fac acest lucru! Este in primul rand o persoana abosolut deosebita si este inainte de orice OM! Este minunata, are un caracter si o personalitate care nu au cum sa nu te atraga si mai mult de atat are un suflet mare. Si astea toate se vad in fiecare piesa pe care ea o interpreteaza! Un artist desavarsit nu este artist daca nu stie sa transmita piesa pe care o interpreteaza, daca nu stie sa atraga prin felul sincer si prin personalitate. Insa Andra stie si este capabila sa ofere publicului spectator si telespectator toate aceste lucruri la un loc! Andra este pur si simplu nascuta cu aceasta voce minunata si unica din punctul meu de vedere! Are un timbru al vocii aparte, un timbru deosebit. De aceea ea poate interpreta orice gen de muzica fara doar si poate si asta ne-a demostrat-o de foarte multe ori.

Din punctul meu de vedere, Andra poate fi numita artistul complet! Are o familie fericita, un copil minunat si cu siguranta un sot care o respecta si o iubeste enorm. Toate astea se vad, iar sinceritatea omului se citeste imediat. Ea nu este genul de persoana publica care sa traiasca din aparitii TV ciudate si ne-la-locul lor. Ea nu a cautat niciodata publicitatea de slaba calitate si nu si-a cladit cariera pe scandaluri publice sau alte lucruri de acest gen! Este pur si simplu un talent si o persoana sincera si normala care si-a cladit cariera prin multa, foarte multa munca! Iar la ea evolutia se obseva cu ochiul liber de fiecare data. Si se observa ca isi doreste sa fie din ce in ce mai buna! Si REUSESTE!

Eu una ador toate piesele ei, recunosc, indiferent daca sunt de muzica usoara, sau folclor! Pe toate le interpreteaza perfect si este o mare profesionista! Mi-ar placea enorm sa o pot vedea si mai de aproape de cat am vazut-o la unul dintre concertele sale, si mai mult de atat, mi-ar placea sa cant o piesa cu ea! Pentru ca eu iubesc muzica, iar pe Andra si mai mult!!! 🙂

As vrea sa-i urez un sincer si calduros LA MULTI ANI din partea mea, sa fie sanatoasa, fericita, iubita si sa ne incante cu vocea si piesele ei inca o mie de ani de acum inainte! Si cu siguranta ca asta va face! Esti minunata Andra din toate punctele de vedere! BRAVO! FELICITARI PENTRU TOT CEEA CE FACI SI INTREPRINZI!

V-AM PUPAT! 😉

Copilaria. Singurul paradis pierdut!

Asa cum v-am promis, iata ca ne revedem atat de curand! 🙂 Articolul pe care tocmai urmeaza sa il cititi, participa la concursul Blog Power 28. Asadar, tema acestui concurs este propusa de Cry si suna cam asa:

Visul meu, copil fiind

– Ce vroiai să devii atunci când erai copil?

– Ce ai devenit acum, ai reușit sau ai ales altă cale în viață?

– Ai renunțat la dorințele tale pentru ceva ce-ți place sau ai fost nevoit?

Trebuie sa marturisesc de la bun inceput ca acest subiect este si pentru mine unul delicat. Copilaria este poate cea mai fantastica perioada la propriu si la figurat, prin care poate trece o persoana. Copilaria este taramul magic, este locul din care nu ne-am dori sa plecam nicicand! Unde oare incepe copilaria? Si mai ales unde se termina ea? Exista niste limite? Crede cineva asta? Eu una nu vad limitele copilariei, si ma consider chiar si la varsta de 26 de ani cel mai simpatic si nebun copil! Da, sunt inca tanara si poate ca e normal sa ma consider asa…dar in mod sigur copilaria nu dispare nici mai tarziu! Fiecare dintre noi, are pe langa toate cele si sufletul de copil care nu sfarseste niciodata! Copilaria este cea mai frumoasa perioada a vietii fara doar si poate!

alaturi de mami & tati 🙂

Cand eram mititica si pitica tin bine minte ca as fi vrut sa devin invatatoare. Si culmea e ca deja exersam de pe atunci! Pentru ca vacantele de vara mi le petreceam la bunici, acolo aveam “clasa” mea de copii, carora le predam si pe care incercam sa-i invat cate ceva din ceea ce stiam eu (sau mai bine spus, din ceea ce vroiam eu). In fiecare zi ne intalneam la poarta, pe iarba verde si moale, spuneam povesti, invatam cantecele sau scriam. Eram atat de mandra de mine! 🙂

 4 anisori (la nunta uneia dintre matusi)

Ceva mai tarziu a inceput sa imi placa foarte tare muzica si sa descopar ca am ceva talent pe undeva. Si toate astea pentru ca intotdeauna eram prezenta la repetitiile tatalui meu alaturi de formatia lui. Invatasem pe derost toate cantecele si de multe ori cantam si eu cu ei, chiar daca eram micuta. Au urmat orele de pian, orga, canto, cor, Tinemar, si asa mai departe… . Ce sa mai? Era destul clar! Muzica era viata mea (SI ESTE!)! Imi amintesc cum ma inregistram pe casete cantand pe negativele celor de la Andre, sau celor de la 3 Sud Est! Aveam si microfon…dadeam muzica la maxim si urlam cat ma tineau plamanii! Incercam sa imit tot ce auzeam, sa am aceeasi voce si sa cant exact la fel ca cei pe care-i ascultam. Va dati seama ca nu imi iesea asa grozav. Dar ce mai conta? Ma simteam libera, ma descarcam, ma bucuram si imi traiam copilaria atat de intens! Faceam ceea ce imi placea sa fac!

Am continuat cu muzica si am urmat si ceva cursuri mai serioase, terminand Scoala Populara de Arte in Bucuresti (canto – muzica populara). Au urmat spectacole, aparitii TV, petreceri si asa mai departe! Cel putin pana in acest moment nu am reusit sa fac o cariera din muzica. Poate ca nu m-am zbatut prea tare, sau poate ca mi se pare un pic prea aiurea tot ceea ce trebuie sa dai si sa faci pentru a deveni o mica vedeta in Romania. Bineinteles ca pasiunea exista si va exista pentru muzica intotdeauna!

Scoala de Muzica (Spectacol Tvr 2)

Ce mi-as fi dorit sa ajung? Sau mai bine zis, ce imi doresc inca…mi-ar placea sa lucrez intr-o televiziune, sa fiu undeva in spatele celor ce apar la tv, sa fiu un mic redactor, sau ceva de genul. Pana acum nu am reusit, dar nu mi se pare ca e timpul pierdut! Nu consider ca am renuntat la vreo dorinta de-a mea si nici nu am sa renunt! In continuare cant, in continuare scriu si in continuare fac ceea ce mi-e drag si imi face placere! Din fericire pentru mine, in ultimul timp am inteles ca tot ceea ce scriu nu e in zadar, nu e munca aiurea, ba din contra…a ajuns sa fie platita si ceea ce este cel mai important, e faptul ca totul inseamna PASIUNE! Am ales sa scriu pentru ca imi place si pentru ca ador sa imi exprim astfel sentimentele! Bineinteles ca sper ca fiecare pasiune a mea sa ramana prezenta si mai ales sa ma ajute intr-un viitor stralucitor! Ceea ce va doresc si voua, tuturor celor ce “treceti” pe aici!

Numai bine! 🙂

Articole participante la concurs:

1. Un vis indepartat;

2. Toti visam;

3. Scrisoare catre viitor;

4. Vis de copil;

5. Visand;

6. Visele raman aproape mereu vise;

7. Eram copil si as mai vrea sa fiu…;

8. Amintiri;

Va urez succes tuturor!!! 😉

***Titlul (citat) de Valeriu Butulescu.