Leapsa pe sine…

Salutare!

Revin cu o noua leapsa dupa ceva pauza. Ieri am fost la o nunta si sunt asa mai obosita, inca nu mi-am revenit complet! 🙂 A fost foarte frumos, chiar mi-era dor si m-am distrat! Cum spuneam…leapsa porneste de la Daniel, si cea care a avut grija sa mi-o paseze si careia ii multumesc, este Vienela.

START!

1. Când ai mers ultima dată cu trenul? Mergi frecvent?

Buna intrebare! Ultima data cand am mers cu trenul, cred ca eram prin anul al 2-lea de facultate, adica prin anul 2006. Goooood! Adica de 6 ani nu am mai mers cu trenul??? Maica meaaaa! 🙂 Nu credeam ca atat de repede a trecut timpul! Si nu, tocmai ca nu merg frecvent! Si imi pare rau! Pentru ca imi place la nebunie sa merg cu trenul! Dar nu imi place sa ma car cu bagajele dupa mine, asa ca prefer masina pentru ca e mult mai comod! Daca ar fi sa nu am bagaje (ceea ce la mine nu se prea intampla), da, as merge cu trenul, mi-ar fi drag. Sau daca as fi nevoita, bineinteles ca l-as folosi cu incredere! Imi amintesc ca in anul 1 de facultate mergeam foarte des, poate si la 2 saptamani, pentru ca imi era dor de casa. Mai mult de atat, aveam reducere pentru studenti de 50%, ceea ce era foarte convenabil! Ce era mai prost atunci? Faptul ca din Bucuresti pana in Constanta, faceam aproape 6 ore pentru ca se tot lucra la sine, sau ceva de genul asta! Dar ce mai conta? Mergeam acasa si timpul parca mi se parea ca zboara! Apoi, l-am cunoscut pe sotul meu si totul s-a rezumat la drumuri si plimbari cu masina. Dar as merge oricand cu trenul!

2. Cum ţi se pare mersul cu trenul?

Pentru mine, mersul cu trenul este total relaxant! Si asta pentru ca mi se pare ca nu ai nici o grija, te poti odihni lejer (asta daca nu te nimeresti cu ceva persoane dubioase prin compartiment), nu duci grija la nimic, poti dormi, poti citi, poti manca, etc. Spun asta si spun ca e foarte relaxant, pentru ca eu una, atunci cand mergem cu masina personala, tot timpul stiu ca am o grija in plus! Da, pentru ca trebuie sa fiu atenta la trafic, nu pot sa dorm pentru ca nu mi se pare logic si normal fata de cel care conduce, (desi imi place sa dorm si in masina la nebunie), si asta inseamna tot timpul o grija in plus! Sotul meu imi zice mereu sa dorm daca vreau, si eu nu si nu! Si nu pentru ca nu as avea incredere in el, nicidecum! Dar pur si simplu mi se pare aiurea! Si nu ma culc orice ar fi! Asadar, confortul costa nu doar financiar!

3. Când ai apela la tren în defavoarea maşinii?

Cred ca atunci cand nu as avea bagaje si as merge pur si simplu intr-o scurta vizita, sau ceva de genul asta. Dar la mine nu se prea intampla sa pot pleca undeva fara bagaje. 🙂 Sau poate atunci cand as stii ca trebuie sa plec cu un sofer ciudat, care nu ar prezenta incredere! Desi asta nu prea as avea de unde sa stiu (cum e soferul). Dar as apela la tren atunci cand as stii ca nu am diverse obligatii si ca nu sunt nevoita sa umblu cu mijloace de trasnport in comun in orasul in care ajung.

4. Ai mers vreodată cu naşu’?

O daaaa! Si inca ce nas :). Insa asta se intampla atunci cand eram ceva mai micuta, cam pana in clasa a 8-a, pana cand bunicul meu a iesit la pensie. Da, pentru ca el era nasul! E fost ceferist! 🙂 Si am mers asa ani buni, in vacante la bunici. Tare frumos mai era! Ce vremuri Doamne… . In rest, nu mi s-a intamplat niciodata sa merg cu nasul! Clar! Nu am avut curajul! Si nici nu cred ca l-as avea vreodata! Prefer asa cum am mai zis sa stau calma si linistita! 🙂 Sa calatoresc linistita!

5. Ştii noile denumiri ale trenurilor?

Pai depinde cat sunt de noi… . Stiu de Sageata Albastra, Intercity, si in rest cele de demult: personal, accelerat, marfar, ceva de genul.

In final, mi-am amintit de o super melodie, si cum dorul de casa ma apasa tot mai mult, cred ca e destul de potrivita in acest moment:

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=uPhEmv832Cs]

Si leapsa merge mai departe catre toti cei care s-au oprit in aceasta statie, pentru a citi acest articol!

V-am pupat!

Guest-post – Amintiri din Facultatea de Sociologie!

Guest-postul scris pe blogul lui Emil, chiar aici!

Salutare dragilor si dragelor din nou de pe Cel mai minunat blog! Nici nu se putea sa nu mai trec eu pe aici, macar odata! Si nu am trecut asa de capul meu, ci bineinteles la invitatia lui Emil, caruia ii multumesc! Despre mine…sa va zic din nou? Aceeasi Aura Rusu cu ale sale De prin viata adunate!

Zic sa trecem la treaba! Am ales sa scriu despre acest subiect, tocmai pentru ca exact acum 2-3 zile am trecut sa imi ridic si eu diploma de master, dar si pentru ca Emil mi-a insuflat oarecum acest subiect. Bineinteles ca diploma nu am reusit inca sa o ridic din cauza multimii si cozilor interminabile de pe holurile Facultatii de Drept (da, diplomele de Socio, se ridica de la Drept), asa ca mi-am zis ca daca a asteptat vreo 2 ani dupa mine, ar mai putea sa ma mai astepte inca putin, nu?

Despre facultatea in care am petrecut 5 anisori am multe de spus si cu siguranta, nu voi reusi sa va plictisesc acum suficient de tare! J In primul an de facultate la Sociologie, parca ma simteam pierduta in spatiu! Nu cunosteam pe nimeni si aproape nimic din Bucuresti. Stiam doar drumul pana la facultate si inapoi spre casa. Usor, usor am inceput sa ma obisnuiesc, dar nu uit nici acum faptul ca in acel prim an, mai mult am plans si m-am panicat, decat am fost happy. Dar asta pana cand l-am intalnit pe sotul meu (cam prin anul 2). Copil prost si nebun, ce sa-i faci? Inca din primul an de cursuri mi-am facut prietene, colege si zic ca am reusit sa ma obisnuiesc si cu majoritatea profesorilor. De ce spun majoritatea? Pentru ca e imposibil sa vorbesc despre aceasta facultate fara sa mentionez cel mai de temut profesor! Toata lumea stie cine este si chiar nu vreau sa-i mai pronunt inca odata numele, pentru ca si asa a fost comentat si rascomentat saracul om. Ce vina are el daca asa este felul lui de a fi, nu? O singura restanta am avut in 5 ani de facultate (3 de facultate + 2 de master), pe care am luat-o abia a 3-a oara. Da, si a fost exact la acest profesor! Andreiutza iti mai amintesti tu mama cate am tras atunci??? Asta nu o sa pot uita in veci! Trebuia sa dam licenta si acest domn profesor nu vroia sa ne treaca in ruptul capului la examenul ala! Si da-i cu plansete, cu sunat acasa la parinti si explicat ca nu noi suntem de vina, ci respectivul pentru ca nu vrea sa ne treaca, si stai noptile si toceste pana la 4 dimineata ca doar doar oi trece si tu examenul ala! Dupa cateva injuraturi si draci o gramada, am reusit sa il luam bineinteles!

Am trait o perioada frumoasa, imi amintesc cu drag de ea si mai mult decat atat, imi este extrem de dor! A fost si greu dar si usor. Am invatat foarte multe lucruri noi, atat in ceea ce priveste viata, plus multe cunostinte despre domeniul in sine. Nu am sa reusesc sa-i inteleg niciodata pe cei carora le cereai si tu un curs in facultate (deoarece lipsisei) si nu vroiau sa ti-l dea nici in ruptul capului! Puteai sa te rogi 2 zile ca nu iti dadeau. Probabil ca acum se sterg cu ele la cur…ca de intrat in cap oricum le-a intrat de mult daca era sa le intre ceva.

Am sa ma opresc aici cu amintirile, dar nu spun stop pentru ca mai am multe de povestit…dar cu siguranta intr-un articol viitor pe blogul meu! Asadar, stati pe aproape!

V-am pupat din deplasare!

Multumesc tata…

Salutare!

Ce mai faceti? Sper ca bine… 🙂 Am gasit poza asta undeva pe Facebook si mi-a placut atat de tare! De cand ma stiu am avut o slabiciune aparte pentru tatal meu si tocmai de asta textul mi s-a parut absolut superb! Parintii sunt fiintele speciale care ne raman aproape in orice moment, indiferent cat de dificil ar fi! Multumesc tata si imi e foarte dor de tine si de mama!

Va iubesc!

V-am pupat!

O zi superba si la fel de racoroasa ca a mea! 🙂

De ce as cere mai mult?

De ce as cere mai mult cand am tot ceea ce si-ar dori un om normal? Da, e ziua mea astazi si pot spune cu mana pe inima ca nu imi doresc si nu mi-am dorit niciodata lucruri extravagante! Nu! Nu ma multumesc cu putin! Ci am invatat sa astept doar atat cat e necesar, atat cat are nevoie un om normal! Ii multumesc Celui de sus pentru ca sunt sanatoasa, pentru ca inca un an a mai trecut cu bune si cu rele, dar e important ca a trecut , ii multumesc pentru familia minunta care e permanent alaturi de mine si care ma sustine in tot ceea ce fac, ii multumesc pentru ca am un sot minunat, care ma iubeste extraordinar, si ii multumesc pentru tot ceea ce El imi da sa traiesc in fiecare zi! Ce as putea sa imi doresc mai mult? Aaa, da…stiu…imi doresc bineinteles un copil, care va veni la momentul potrivit :)! Nu ma da modestia afara din casa, ci asta sunt EU! Imi place sa ma bucur in fiecare zi de lucrurile ce imi sunt date sa le traiesc si sa profit de fiecare clipa indiferent daca e buna sau mai putin buna! Important este ca acea clipa sa existe!!!

Lucrurile materiale nu sunt atat de importante…consider ca cel mai important e sufletul si atunci cand cineva iti daruieste si un singur cuvant din tot sufletul, inseamna mai mult decat orice pe lumea asta! Cel putin eu asta apreciez enorm!

Vreau sa va multumesc inca odata tuturor celor care mi-ati transmis lucruri frumoase si sa va spun ca va doresc la randul meu si mai mult de atat! Va iubesc pe toti, adica prietenii de pe facebook care sunt vreo 500 si ceva cred (sper sa nu gresesc), si cu care imi petrec multe din orele mele in fiecare zi, pe voi bloggerilor, imi iubesc familia, sotul si tot ce e bun si frumos si ce ma inconjoara!

 P.S. Speriata asta mica din poza e Tyga nebunica! 🙂 Sa nu radeti de ea, da? 🙂

Spre final, o melodie draguta, asa pentru mine :)!

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=00mrh1axyr0&feature=related]
V-AM PUPAT!

Revenire in forta – Articole recomandate!

Nu a durat prea mult pauza, asa-i? Totusi am simtit nevoia sa o anunt. 🙂 Da, am revenit! Am revenit cu forte proaspete dar mai ales cu forte noi! Asa se intampla cand lucrurile iau anumite intorsaturi. Ori te scufunzi definitiv, ori renasti! De data asta, in ceea ce ma priveste, imi place sa cred ca am renascut! Imi place sa cred si cred cu tarie in fortele proprii! Imi place sa cred ca am mai invatat ceva pe lumea asta! Cu siguranta, am primit o mare lectie de viata! Poate e cea mai mare lectie de viata pe care as fi putut s-o primesc vreodata! Nu pot decat sa sper ca de acum inainte totul se va schimba! 🙂 Voi cititorilor, vreau sa stiti ca sunt bine si ca tot aici ne vom “revedea”! Va multumesc si va iubesc!

Si ca sa “intru direct in paine”, trec la recomandarile de azi!

1. Liviu este cel care ne intreaba daca “iubim Romania”? Nu pot sa nu recomand acest articol avand in vedere ca este vorba despre tara mea draga!

2. Adelin Hogea a scris un articol foarte interesant care pe mine m-a amuzat un pic si care mi se pare foarte adevarat! Asa ca, va invit sa cititi “Rumenise vs. Inglis lenguigi”. Sunt sigura ca o sa va placa! 🙂

3. O recomandare pentru toti iubitorii de animatie, dar si pentru iubitorii de filme. Nu ezitati sa intrati pe blogul Laurei Trisca Meleaca si sa aflati “Topul animatiilor preferate de la A la Z (mai precis, Y)” .

4. Un post care ar trebui sa ne dea mai mult de gandit este cel al lui Mutulica! El se intituleaza “Tastatura vs WC” si vine in atentia celor care obisnuiesc sa ia masa deasupra tastaturii calculatorului (laptopului). Din nefericire si eu mai fac asta, dar incerc sa am grija! Felicitari pentru articol!

5. Felicit autoarea blogului “Dor de femeie” pentru articolul cu numarul 100 si ii urez sa scrie la fel de frumos si de cald si multele articole ce vor urma de acum inainte! Asa ca, va invit sa aflati mai multe despre ea citind “Nr.100…despre mine”.

6. Voi recomanda din nou un articol de pe blogul lui Andi Moisescu pentru ca asa cum am mai zis este preferatul meu si imi place cam tot ceea ce posteaza! Asadar, nu ratati “Personal branding”.

Cam atat cu recomandarile pentru vinerea aceasta!

Va urez week-end placut!

P.S. Stati pe aproape pentru ca urmeaza articole interesante foarte foarte curand!

V-am pupat!!!

Mare CONCURS mare!

Dragi bloggeri din toata tara mai nou au inceput sa-mi placa concursurile! Si nu orice fel de concursuri ci acelea serioase si din “vina” carora te mai poti alege si cu ceva banuti! Cati banuti? Pai 250 de RON! Ce ziceti? Eu zic ca nu strica nimanui sa se “trezeasca” cu o suma asa frumusica in buzunar, mai ales ca ceea ce trebuie sa indepliniti mi se pare destul de simplu si la obiect!

Dar sa vedem ce presupune mai exact…in primul rand ar trebui sa aveti un blog de minim 6 luni vechime si sa aveti scrise macar 20 de articole. Ceea ce urmeaza sa postati voi pe blog trebuie sa faca referire la pagina Meciuri Live! De asemenea, sunteti rugati sa inserati in articolul scris de voi 5 link-uri pe care le puteti descoperi accesand regulile acestui concurs.

 Trebuie sa va spun ca pe langa sansa de a castiga cei 250 de RON, veti mai avea si alte beneficii! Care ar fi acestea? Sunt dispusa sa ofer un link in sidebar timp de 2 luni de zile, sau un articol care va ramane pe blogul meu in permanenta. De asemenea, daca va intereseaza si un banner (180×180) pe blogul meu, sunt dispusa sa vi-l ofer pentru o luna de zile! Ei ce ziceti? Totul este in avantajul vostru si sunt sigura ca veti reusi sa incropiti un articol frumusel si interesant dandu-va un pic silinta! Merita!

Nu uitati!

Dupa ce ati terminat de scris articolul si ati reusit sa indepliniti toate conditiile de AICI, va trebui sa lasati un comentariu tot la aceeasi pagina care sa sune cam asa: “Iata link-ul meu (LINK) si specificati PROMOVAT DE AURA catre articolul participant la concurs!” Vreau sa precizez de la bun inceput ca DOAR  cei care vor respecta toate regulile acestui concurs, vor avea parte de beneficiile pe care am promis ca le ofer! NU UITATI SA LASATI SI PE BLOGUL MEU SUB ACEST ARTICOL UN LINK CU ARTICOLUL PARTICIPANT! Fiti pe faza! In curand urmeaza multe alte concursuri interesante la care merita sa participati! Mai multe detalii puteti gasi pe site-ul Concurs Bloggeri!

Va multumesc tuturor si va urez multa bafta!

O zi minunata si week-end placut!

INTERVIUL MEU PENTRU BLOGATU.RO!

Sper sa va placa ceea ce urmeaza sa cititi :). Aveti aici si ORIGINALUL :). Nu vreau sa mai comentez nimic altceva, ci va invit sa lecturati una alta despre mine. 🙂

INTERVIU – AURA RUSU de la DE PRIN VIATA ADUNATE…

1. Buna Aura, iti multumesc ca ai luat decizia de a participa la acest interviu. Mai intai, te invit sa te prezinti pe tine si sa prezinti adresa blogului tau.

Aura: Numele meu este Rusu Aurelia-Elena. Toti imi spun Aura inca de cand eram mica si bine fac pentru ca detest numele de “Aurelia”:P. In iunie anul acesta implinesc 26 de ani, cam mult, nu? Am terminat Facultatea de Sociologie si Masterul in Management Strategic in Dezvoltarea Sociala la Universitatea din Bucuresti. De asemenea, am terminat si Scoala Populara de Arte la sectia canto muzica-populara, iar in prezent lucrez ca Statistician Medical la Spitalul Municipal din Mangalia. Poate ar mai fi multe de spus despre mine, dar nu vreau sa incep sa scriu aici CV-ul meu:). Puteti citi cate ceva din gandurile mele la aceasta adresa: http://aurarusu.wordpress.com/.

2. Acum ca am aflat care-i blogul tau, iti adresez urmatoarea intrebare: De cand ai blog? Si care a fost motivul pentru care ti-ai lansat blogul? Acesta e primul tau blog sau ai mai avut si alte incercari?

Aura: Ma tot gandeam de ceva timp (mai mult asa) sa ma apuc sa imi fac si eu blog, dupa care imi adresam mie insami aceeasi intrebare permanent: “Ok, imi fac blog, dar ce voi scrie acolo???” Si din nou amanam. Pana intr-o zi cand mi-am zis…totusi fiecare are cate ceva de impartasit cu ceilalalti. Din ceea ce citeste, sau din ceea ce a mai descoperit nou, sau din ce mai aude de ici de colo. Mi-am dorit ca acest blog sa fie un fel de jurnal al meu, care sa contina exact ceea ce gandesc cu privire la orice fel de subiect. De asta l-am si numit “DE PRIN VIATA ADUNATE”. Asa ca, am inceput in vara lui 2011 (iulie-august sa fi fost) cu un “blogspot” de care pot spune ca m-am plictisit foarte rapid. Nu de a scrie pe blog, ci de faptul ca mi se parea foarte plictisitor…nu imi placeau temele, nu puteam sa inserez ma imulte chestii, etc. Asa ca, am inceput sa ma informez mai mult in legatura cu “wordpress-ul” deoarece imi placeau foarte mult bloggurile prietenilor care aveau wordpress. Asadar, si mai oficial m-am apucat de “bloggerit” in luna septembrie 2011.

3. Cum ai caracteriza blogul tau? Ce subiecte trateaza?

Aura: Nu trateaza vreun un subiect anume, sau de fiecare data aceleasi subiecte. Mi-am dorit de la bun inceput sa imi las libertatea de a scrie despre tot ceea ce doresc si despre cate vreau si cate am chef:). Sa spunem ca un subiect principal ar fi “muzica” deoarece este pasiunea mea si astfel ma cam intereseaza cate se mai spun si se mai aud despre ea. Dar pornind de la lumea mondena, politica, bucatarie, make-up si asa mai departe…toate raman subiecte deschise. Bineinteles ca imi place de multe ori sa imi spun si propriile sentimente sau trairi.

4. Cat de pasionat/a esti de blog? Cata vreme petreci scriind/documentandu-te/comentand/promovand zilnic blogul tau?

Aura: As minti daca as spune acum ca sunt pasionata pana la Dumnezeu si inapoi de blog. Dar da, chiar sunt pasionata, pentru ca altfel nu ma mai apucam sa mai fac acest lucru. Din pacate pentru mine si de ce nu poate si pentru cititorii mei, timpul nu imi permite intotdeauna sa scriu atat cat mi-as dori si sa fiu mereu atat de activa. Sunt zile in care chiar nu deschid nici un blog sa il citesc, dar sunt si zile in care recuperez si incerc sa citesc tot sa nu pierd nimic. Nu imi iese de fiecare data, dar incerc. Pana acum consider ca am incercat sa imi promovez blogul cat de mult am putut.

5. Cate bloguri citesti si de ce? Care sunt blogurile tale preferate? Care crezi ca este importanta pe care o vor capata blogurile in viitor?

Aura: Din nou trebuie sa spun ca este vorba de timp. Depinde…pot citi intr-o zi suficient de multe bloguri care imi plac de obicei, sau pot fi zile in care sa nu apuc sa citesc nici macar unul singur, sau poate nu intru nici pe al meu. Recunosc ca blogurile mele preferate sunt cele ale unor persoane mondene (da, chiar din Romania), insa citesc bineinteles si blogurile prietenilor. Cateva dintre acestea ar fi:

http://www.andimoisescu.ro/

http://emilstudentulminune.wordpress.com/

http://ioanaginghina.blogspot.com/

http://blogatu.ro/

http://oliviasteer.ro/

Bineinteles ca mai sunt multe altele, pe care uneori le citesc mai rar, alteori mai des. Depinde, uite daca gasesc articole mai micute le citesc si zilnic, iar pe cele mai maricele le pastrez pentru mai mult timp liber. Pai daca acum mai toata lumea “blogereste” ca sa zic asa, va dati seama ca pe viitor ohoo vor fi si ma iimportante, de noi depinde totul. Nu stiu ce sa zic…cred ca aceste bloguri chiar sunt importante in primul rand pentru “stapanii” lor si mai apoi pentru ceilalti. Nu ma gandesc neaparat la partea financiara, ci pur simplu la faptul ca noi, cei care avem un blog, poate ne regasim mult mai bine, poate ne e mai usor sa ne spunem “of-urile”, si asa mai departe.

6. Aceasta intrebare urmeaza firesc celei anterioare: Citesti Blogatu.ro? Daca da, ce iti place si ce nu? Ce ai schimba?

Aura: Da, clar citesc “Blogatu.ro” si ma bucur foarte mult ca am descoperit acest blog. Sincera sa fiu mi se pare un pic incarcata pagina, parca as aseza un pic mai altfel, sau nu stiu ceva cumva, care sa faca sa para totul mai simplu si mai usor de gasit. In rest chiar imi plac articolele si clar imi place foarte tare pentru ca promoveaza alti “bloggeri”! Si foarte bine face. Pe aceasta cale chiar vreau sa-ti multumesc tie, Marius Ovidiu Calugaru!

7. Cat de important e blogul pentru tine? Cat de importanti sunt cititorii blogului tau pentru tine?

Aura: Da, asa cum am zis si mai sus, nu pot sa spun acum ca este super-mega-important blogul meu pentru mine, dar este bineinteles intr-o anumita masura. Altfel, nu il mai construiam. Imi place sa scriu si vreau sa scriu cat mai des, insa nu reusesc tot timpul. Despre cititori…ce sa zic? Sunt si ei importanti bineinteles, pentru ca altfel poate ca noi bloggerii nu am mai exista, nu?  Ei…nu e chair asa ca poti sa existi si fara sa fi deloc citit, dar totusi…Consider ca e de datoria noastra sa incercam sa ne castigam si cititorii si de ce nu…uneori sa scriem exact ceea ce i-ar interesa pe ei.

8. Si acum, sa discutam putin si despre latura ta offlline. Cum te-ai caracteriza ca om? Ce ocupatie ai si cum se impaca ea cu pasiunea pentru blogging? Ce hobby-uri ai?

Aura: Despre ocupatia mea din prezent am amintit ceva mai sus. Buna intrebare, asta: cum m-as caracteriza ca om…uuuffff asta e foarte greu. Eu zic ca sunt un om destul de normal, care rade, plange, sufera, traieste clipa, ii place sa socializeze, sa cante si sa danseze. Da, normal ca am si defecte…uneori sunt mult prea naiva, ma plictisesc foarte repede daca ma pui sa fac mai mereu acelasi lucru, si imi place sa spun adevarul “verde-n fata” (ceea ce uneori doare si duce la discutii contradictorii). Din pacate, nu consider ca am suficient de mult timp pentru a scrie pe blog, dar zic eu ca reusesc sa fac fata si ma stradui. Job-ul meu nu este unul extrem de solicitant, insa sunt femeie, sunt casatorita si na…mai sunt si alte lucruri de facut. Hobby-urile mele sunt: muzica, dansul, excursiile la munte, socializarea, bucataria si altele.

9. Care este parerea cunoscutilor tai despre blogul tau? Ce cred prietenii tai si membrii familiei tale despre bloguri?

Aura: Sotul meu si tatal meu (dintre cei foarte apropiati) stiu ca am blog si da, pot sa zic ca ei il mai citesc din cand in cand. Tatal meu imi spunea ca vrea mai mult de la mine, sa mai scriu si despre alte lucruri. Iar pe sotul meu nu il pasioneaza toate articolele pe care le public, si mai tot timpul gaseste ceva ce nu-i convine. Ceilalti prieteni, zic eu ca sunt multumiti si da, chiar am observat ca “ma citesc”.

10. Ce alte medii de informare, cu exceptia blogului, utilizezi? De unde iti preiei informatiile pentru articolele de pe blog?

Aura: Citesc ziare multe, diverse articole de pe alte bloguri care mi se par mai interesante, si internetul in general. Informatiile pentru articolele de pe blog le primesc de multe ori si pe e-mail, sau de multe ori ma inspir uitandu-ma la TV. Bineinteles presa on-line, internet, depinde de starea mea de spirit din ziua respectiva.

11. Un mesaj de transmis cititorilor Blogatu.ro!

Aura: Continuati sa cititi Blogatu.ro pentru ca e super blog! Dar nu uitati nici de http://aurarusu.wordpress.com/! Salutare de la mare si pentru Blogatu.ro, la cat mai multi cititori!!! Pupici!

O zi linistita! 🙂